O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (4 voturi, medie: 4,25 din 5)
Încarc...

Cat e zaharul de toxic si ce indulcitori naturali gasim?

Zaharul, acest pseudo-aliment care e utilizat in nestire si care este unul dintre responsabilii starii deplorabile de sanatate a umanitatii.

Dupa „calitatile” lui nu putem sa-l numim aliment ci mai degraba otrava, punga sau cutia cu zahar ar trebui sa aiba inscriptii la fel ca si pachetele de tigari si ar trebui ca populatia sa fie avertizata in mod serios cu privire la consumul de zahar.

Copilaria persoanelor adulte de azi a fost marcata categoric de consumul de zahar in diverse forme si nu s-a stiut pana nu demult ca zaharul ar fi chiar atat de nociv, astfel nu este intrat bine in constiinta colectiva nocivitatea acestuia…alta explicatie nu gasim :(

Nu este de mirare ca la maturitate problemele de sanatate nu au intarziat sa apara la majoritatea: carii dentare, supraponderabilitate, colesterol marit, boli de inima, diabet zaharat si chiar epidemia de cancer.

In ciuda efectelor dezastruoase ale zaharului asupra sanatatii, in prezent se consuma cu aproape 50% mai mult zahar fata de acum 30 de ani!

Copiii de astazi sunt si mai expusi consumului de zahar, dulciurile sunt o prezenta permanenta in casele noastre, rafturile supermarket-urilor ofera spatii generoase si culori imbietoare pentru produsele cu zahar. Nu este de mirare ca si sanatatea generatiei tinere este tot mai subreda!

Organizatia Mondiala a Sanatatii, o organizatie destul de reticenta in restrictii, recomanda consumul a cel mult sase lingurite de zahar pe zi. Ce se intampla insa in realitate?

Statisticile arata ca un european consuma, in medie, 50 de kilograme de zahar pe an. La un calcul simplu rezulta ca in cele 365 de zile calendaristice, ajungem la un consum de aproximativ 137 de grame de zahar pe zi, ceea ce inseamna de cinci ori doza zilnica recomandata.

In SUA lucrurile stau chiar mai rau. Statisticile asupra consumului de zahar sunt socante: un american consuma in medie, 59 de kilograme de zahar pe an. Efectul este vizibil: aproape 70% dintre americani sunt supraponderali, iar jumatate sunt obezi.

Este bine de stiut ca zaharul consumat zilnic nu este doar cel pe care il adaugam in cafeaua sau ceaiul de dimineata, ci este cel continut de produsele consumate cu regularitate. Astfel, un adult poate ajunge sa consume nu mai putin de 50 de lingurite de zahar pe zi, toata aceasta cantitate fiind „ascunsa” inclusiv in produsele alimentare obisnuite.

Fara sa luam in considerare produsele care stim sigur ca au zahar in compozitie (sucuri, prajituri, ciocolata), Zaharul este adaugat si „ascuns in o gramada de produse pe care le-am considera de principiu fara zahar: mezeluri, mustar, sosuri, condimente, etc. Deci daca nu consumi deloc sucuri, dulciuri si zahar in mod direct, tot vei ajunge sa-l consumi in mod indirect.

Dar de ce se adauga zaharul in atatea preparate?

Zaharul, pe langa faptul ca este dulce si bun la gust este si un potentiator de aroma si creeaza dependenta printr-un mecanism similar cocainei. Noi devenim dependenti la propriu de produsele in care se adauga zahar. Consumul acestor alimente creste iar producatorii sunt fericiti. Sanatatea noastra are insa de suferit si renuntarea la zahar creeeaza efectiv sindorm de sevraj marcat printr-o pofta extraordinara de dulce, agitatie si irascibilitate.

Aceasta pofta, neconstientizata si datorita faptului ca nu i se cunoaste mecanismul, duce la un consum si mai mare de zahar si la declansarea multiplelor boli asociate.

Desi cocaina este un drog de mare risc, cu efecte grave asupra sanatatii, iar consumul ei este pedepsit drastic, zaharul alb face mai multe victime decat cocaina.

Prin efectele secundare pe care le are, zaharul ar trebui clasat in aceeasi grupa de risc cu: tutunul, alcoolul si drogurile.

Vi se pare o aberatie? nepotrivit?

Atunci sa nu ne mai miram ca suntem bolnavi, ca 95% din persoanele de 50 de ani au o boala cronica si ca 1 din 3 persoane dezvolta o forma de cancer, si exemplele pot continua.


Clasicul zahar alb nu este singurul indulcitor periculos. In aceeasi categorie intra toti indulcitorii artificiali care sunt chiar mai nocivi decat zaharul dar nu sunt la fel de utilizati. Desi avem o lista variata de denumiri, in esenta este vorba de cateva produse. Mai multe denumiri reflecta acelasi ingredient sau cu mici variatii:

  • Zahar = Zahar alb, Zahar brun, Zahar brut, Zahar nerafinat, Sucroza, Zaharoza, Dextroza, Zahar invertit
  • Sirop de porumb = sirop de porumb cu un continut inalt de fructoza (HFC), Sirop de malt, sirop de fructoza,
  • Fructoza;
  • Glucoza;
  • Sorbitol;
  • Maltoza;
  • Lactoza;
  • Aspartam;
  • Indulcitori artificiali toxici si cancerigeni: Zaharina, Ciclamatul de sodiu, Acesulfam k, Aspartamul, Sucraloza

Cu ce inlocuim zaharul? Indulcitori naturali!

Daca zaharul face ravagii cu sanatatea ce alternative sanatoase avem?

Trebuie spus din capul locului ca gustul zaharului creeaza dependenta si are o amprenta foarte puternica pentru papilele gustative. De aceea, orice alternativa vom alege, aceasta nu va inlocui gustul zaharului si nici nu va stinge pofta de dulce din „sindromul de sevraj” al zaharului.

Lasa un copil sa manance zahar si va manca 1kg fara oprire, da-i sa manance aceeasi cantitate de miere si se va opri dupa vreo 5 lingurite!

Cu timpul insa, perseverenta va da rezultate! Iata cateva alternative naturale si sanatoase cu care putem inlocui zaharul.

Desi ar fi bine sa ne dezobisnuim din a manca dulce excesiv si cand vorbim de dulce ar fi bine sa ne rezumam in special la fructe proaspete, va oferim cateva alternative sanatoase:

Iar acum sa vorbim pe larg despre fiecare:


Stevia

Este extrasa din frunzele plantei Stevia Rebaundiana si are putere de indulcire de sute se ori mai mare decat zaharul. Chair daca procesul de obtinere este laborios, ramane un produs natural si ne-nociv.

Pentru unii ar putea parea ca schimba gustul alimentului indulcit, ca are un gust usor metalic dar cu toate acesta este un produs extraordinar in special pentru diabetici carora le ajuta functia pancreasului.

Stevia este naturala, are 0 calorii, nu are carbohidrați si nu creste nivelul zaharului din sange.

Mierea de albine

Mierea este un indulcitor natural care in doze de 1-2 linguri/zi nu face rau nimanui. Atentie doar la faptul ca este un aliment hipercaloric si cu un indice glicemic mare.

Mierea este obtinuta de catre albine din nectarul florilor si din propria secretie a glandelor hipofaringiene si mandibulare. Daca mierea este naturala, obtinuta si pastrata in conditii optime ea este benefica si plina de nutrienti.

La miere, cel mai important aspect este modul de obtinere si cat de natural si neinfluentat a fost procesul de obtinere.

Apicultorul poate folosi diverse metode nepotrivite pentru inmultirea cantitatii de miere obtinuta de albine astfel aici apare un subiect sensibil greu de verificat.

Daca insa mierea este obtinuta de la albine cat mai putin influentate, aceasta poate avea chiar efect terapeutic.

Mai o observatie: nu adaugati mierea in preparate fierbinti, se produce furfurol (HMF – hidroxi-metil-furfurol) un compus de degradare al fructozei cu potential nociv.

Mierea insa nu devina toxica, sau nu la fel de toxica ca zaharul sau alte preparate.

De multe ori insa mierea a fost candva incalzita de apicultor pentru a preveni cristalizarea ei…revenim la situatia de mai susu in care avem nevoie de o sursa de incredere.

Melasa

Melasa este un produs secundar, care rezulta din procesul de rafinare al zaharului extras din trestie. Este bogata in nutrienti, care sunt eliminati din zahar, in timpul procesului de rafinare: fier, magneziu, zinc, calciu si potasiu.

Melasa este la fel de bogata in fructoza ca celelalte alternative naturale.

Siropul de artar

Siropul de artar are mai putine calorii decat mierea si mai multe minerale comparativ cu aceasta dar mai putine decat melasa.

Siropul de artar este obtiunut din seva de artar care este evaporata pana cand ajunge la o consistenta asemanatoare mierii.

Diferenta intre gradele A, B, C, D ale siropului de artar:

Gradele siropului de artar nu se refera la calitatea acestuia, ci se refera la aroma si culoarea siropului.

Siropul de artar grad A este de obicei din productia timpurie, este mai deschis la culoare, si mai putin aromat, are un gust mai putin intens.

Siropul de artar grad D este din productia cea mai tarzie, culoarea este brun inchis, iar aroma este deosebita, intensa.

Siropurile de artar grad B si C sunt intermediare intre ca perioda de recoltare si intensitatea gustului si culorii.

 

Siropul de agave

O lingurita de sirop de agave indulceste mai mult decat o lingurita de zahar, insa nu produce aceeasi cresterea a glicemiei, de aceea poate fi folosit cu prodenta si de persoanele care au diabet.

Siropul de agave este bogat in vitaminele B, C, D, E si minerale: calciu, fier, fosfor, magneziu, potasiu, seleniu, crom.

Siropul de curmale

Siropul de curmale este un alt indulcitor natural plin de savoare, care poate inlocui zaharul in orice situatie, inclusiv la prepararea prajiturilor.

Contine calciu, fier, magneziu, potasiu si cupru.

Zaharul de cocos – nectar din flori de cocos

Zaharul de cocos este obtinut din seva florilor de cocotier – Cocos Nucifera.

Florile produc o seva care se colecteaza este incalzita pentru ca apa sa se evapore. La final se obtine zaharul de cocos.

El are o treime din nivelul caloriilor si din indicele glicemic al zaharului.

Zaharul de cocos are un gust placut, usor diferit de zahar dar interesant.

Xilitolul – zahar din mesteacan

Xilitolul este un zahar obtinut in general din mesteacan cu o putere de indulcire similara cu a zaharului dar cu mai putine calorii si cu un indice glicemic mai mic.

Principalul avantaj al Xilitolului este actiunea de protejarea impotriva cariilor dentare (actiune antagonica fata de cea a zaharului) si antiinfectioasa in general asupra cavitatii bucale fiind foarte folosita de catre stomatologi si din diverse preparate pentru igiena dentara.


Aceste variante de indulcitori sunt cu siguranta mai sanatoase decat zaharul obisnuit. Totusi, nu sunt principala noastra sursa de vitamine si minerale.

Fructele si legumele contin intodeauna o cantitate mai mare de nutrienti, cu o densitate calorica mai mica.

Astfel in mod ideal, atunci cand ti-e pofta de dulce e bine sa te gandesti la fructe proaspete, nu la prajituri.

Fructele uscate nu sunt chiar din aceeasi categorie ci mai mult sunt indulcitori. Faptul ca apa este evaporata din ele, le face sa fie indulcitori concentrati, astfel fructe uscate precum stafide, curmale, prune uscate pot fi folosite in diverse preparate cu rol de indulcitor.

Indulcitorii au rolul de a ne satisface pofta de dulce si de a reduce dependenta de zahar. Ei sunt ideali de consumat in locul zaharului si nicidecum introdusi in dieta pe langa zaharul pe care il consumam deja.

Pentru a beneficia din plin de calitatile lor e bine sa fie consumati ocazional si in cantitati mici.

Un lucru este cert: zaharul este unul din marii dusmani ai sanatatii!

Fiecare dintre noi este responsabil in dreptul lui si poate reactiona la dovezile medicale ce indica efectele daunatoare ale zaharului.

Puterea de schimbare e in mainile tale!