Sănătatea mentală și cea fizică sunt strâns interconectate, iar una dintre cele mai interesante descoperiri recente este legătura dintre microbiomul intestinal și sănătatea mentală.

Deși poate părea surprinzător, bacteriile din intestinul nostru pot influența starea de spirit, nivelul de anxietate și riscul de depresie. În acest articol, vom explora cum funcționează această legătură și ce poți face pentru a echilibra flora intestinală, contribuind astfel la o sănătate mentală optimă.

Ce este microbiomul intestinal și cum influențează sănătatea mentală?

Microbiomul intestinal este o comunitate complexă de microorganisme, incluzând bacterii, viruși și fungi, care trăiesc în simbioză cu noi în tractul digestiv. Aceste microorganisme nu doar că ne ajută la digestia alimentelor, dar joacă și un rol crucial în funcționarea sistemului imunitar și în producerea neurotransmițătorilor, cum ar fi serotonina, care este adesea denumită „hormonul fericirii” și dopamina, care sunt ambii esențiali pentru reglarea stării de spirit și prevenirea depresiei sau anxietății.

Un dezechilibru în microbiom poate duce la inflamație sistemică și poate afecta funcția barierei hematoencefalice, ceea ce poate contribui la dezvoltarea tulburărilor mentale, inclusiv depresia și anxietatea.

Legătura dintre microbiom și axa intestin-creier: Cum comunică intestinele cu creierul?

Comunicarea dintre intestin și creier se realizează prin ceea ce este cunoscut ca axa intestin-creier. Această conexiune bidirecțională permite intestinului să influențeze starea mentală și viceversa. Un microbiom dezechilibrat poate duce la inflamație și la producerea de metaboliți care afectează creierul, contribuind astfel la dezvoltarea tulburărilor mentale, inclusiv depresia și anxietatea.

Legătura este atât de strânsă încât cercetătorii și comunitate medicală au ajuns să considere intestinul al doilea creier.

Starea noastră de bine este în strânsă legătura cu sănătatea colonului, iar legătura dintre colon iritabil și anxietate este deja demonstrată, substratul fiind de fapt și legat de o floră bacteriană dezechilibrată.

Rolul microbiomului intestinal în prevenirea depresiei și anxietății

Studiile arată că persoanele cu o diversitate redusă a microbiomului intestinal au un risc mai mare de a dezvolta depresie și anxietate. Un microbiom sănătos ajută la menținerea unui echilibru al neurotransmițătorilor și la reducerea inflamației, ambele fiind factori esențiali în prevenirea acestor tulburări.

Mai există și alte conexiuni despre care am discutat în articole anterioare:

• legătura dintre microbiom și imunitate
• legătura dintre microbiom si bolile autoimune

Cum să îmbunătățești flora intestinală pentru o sănătate mentală optimă

Pentru a sprijini un microbiom sănătos, este esențial să adopți o dietă echilibrată și bogată în alimente care favorizează creșterea bacteriilor benefice.

Aici sunt câteva recomandări:

1. Consumă alimente fermentate: Iaurtul, kefirul, varza murată și kimchi sunt bogate în probiotice naturale.
2. Include fibre în dietă: Fibrele prebiotice, care se găsesc în alimente precum bananele, ceapa și usturoiul, hrănesc bacteriile benefice din intestin.
3. Evită alimentele procesate: Acestea pot provoca inflamații și pot distruge echilibrul microbiomului.
4. Adoptă un regim low FODMAP: Aceasta este o alimentație în care se consumă doar alimente care ajută colonul să se dezinflameze, ai detalii aici.

Alimentele care îmbunătățesc microbiomul și reduc riscul de depresie

A alimentație sănătoasă este cea care aduce de fapt beneficii pentru sănătatea microbiomului.

Am discutat în nenumărate rânduri, dar le readucem aminte:

• Legume și fructe intens colorate: Bogate în fibre și antioxidanți, acestea susțin diversitatea microbiomului.
• Nuci și semințe: Acestea conțin grăsimi sănătoase și fibre care ajută la menținerea unui microbiom echilibrat.
• Pește gras: Surse excelente de Omega-3, esențial pentru sănătatea mentală și reducerea inflamației.
• Băuturi cu probiotice: Cum este de exemplu Kombucha care este o sursă bună de probiotice.

Rolul probioticelor și prebioticelor în echilibrarea microbiomului intestinal

Probioticele sunt bacterii benefice care pot fi consumate prin alimente sau suplimente cu probiotice, în timp ce prebioticele sunt compuși care hrănesc aceste bacterii. Ambele sunt esențiale pentru menținerea unui microbiom echilibrat. Suplimentele probiotice pot fi utile, mai ales în perioade de stres sau în timpul și după tratamente cu antibiotice.

Impactul stilului de viață asupra microbiomului și sănătății mentale

Pe lângă dietă, stilul de viață joacă un rol crucial în menținerea sănătății microbiomului. Activitatea fizică regulată, somnul adecvat și gestionarea stresului sunt factori esențiali care contribuie la un microbiom sănătos și, implicit, la o stare mentală pozitivă.

Este destul de greu de înțeles acest concept, cum somnul poate influența dezvoltarea bacteriilor din intestin sau de ce sportul ajută pentru un microbiom sănătos, dar legătura este foarte strânsă. Și deși nu îl putem vedea cu ochiul liber, colonul este sursa principală a stării noastre de bine, iar ceea ce facem se întoarce la noi precum un cerc care poate fi vicios sau virtuos!

Studii recente despre microbiom și sănătatea mentală: Ce spun experții?

Cercetările recente evidențiază importanța unui microbiom sănătos în prevenirea și gestionarea tulburărilor mentale, iar cercetările sunt multiple.

Merită însă să ne oprim la un studiu publicat în revista „Nature Microbiology” a arătat că anumite tulpini bacteriene sunt direct asociate cu o stare de bine mentală. Aceste descoperiri sugerează că viitoarele tratamente pentru depresie ar putea include intervenții personalizate asupra microbiomului.

---

Nu subestima importanța unui tranzit intestinal normal și beneficiile unui stil de viață sănătos. Ele nu te ajută doar să ai o greutate normală, ci te ajută să ai și o sănătate mentală optimă.

---

Referințe:

– https://www.nature.com/articles/s41564-018-0337-x
– https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30718848/
– https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10384867/
– https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10146621/