Gastrita hiperacidă sau hipoacidă - diagnostic diferențiat

Continut articol

Gastrita este o afecțiune care afectează foarte multă lume iar cauzele sunt multiple: de la alimentația haotică și până la stresul cronic, acestea afectează funcționarea stomacului și a sistemului digestiv.

Am discutat în acest articol despre ulcer și gastrită dar acum vreau să insistăm pe diagnosticul diferențiat între o gastrită hiperacidă și una hipoacidă, deoarece, de prea multe ori se administrează un tratament greșit. De prea multe ori se preuspune că toate formele de gastrită se datorează unui exces de acid clorhidric, când de cele mai multe ori este exact invers

Ce este gastrita?

Gastrita este o inflamație a mucoasei stomacului. Mucoasa stomacului este formata dintr-un strat de celule care protejează pereții stomacului de acizii pe care acest organ îi secretă pentru a digera alimentele. Când această mucoasă devine inflamată sau deteriorată, apar simptomele gastritei.

Gastrita poate fi acută și cronică.

Gastrita acută apare brusc și durează de obicei o perioadă scurtă de timp, în timp ce gastrita cronică se dezvoltă lent și poate dura luni sau chiar ani.

Cauzele gastritei

Există mai mulți factori care pot contribui la dezvoltarea gastritei:

Infectia cu Helicobacter pylori (H. pylori): Această bacterie este una dintre cele mai frecvente cauze ale gastritei. H. pylori afectează mucoasa stomacului și poate duce la inflamarea acesteia, ceea ce poate provoca gastrită cronică.
Utilizarea excesivă a antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS): Medicamente precum aspirina sau ibuprofenul pot irita mucoasa stomacului, mai ales atunci când sunt utilizate pe termen lung.
Consumul excesiv de alcool: Alcoolul poate eroda mucoasa stomacului, ducând la inflamație și gastrită.
Stresul: Stresul fizic sau emoțional extrem poate contribui la dezvoltarea gastritei, deși acest tip de gastrită este mai rar.
Boli autoimune: În unele cazuri, sistemul imunitar poate ataca mucoasa stomacului, ceea ce duce la gastrită autoimună.
Alți factori: Fumatul, o dietă bogată în alimente picante sau grase, și anumite boli, precum refluxul biliar, pot contribui și ele la apariția gastritei.

Evoluția gastritei și agravarea

Dacă nu este tratată, gastrita poate evolua în complicații mai grave. Una dintre cele mai frecvente complicații este ulcerul gastric, o leziune deschisă care se formează pe mucoasa stomacului.

În cazuri rare, gastrita cronică poate duce la modificări ale celulelor mucoasei stomacului, ceea ce poate crește riscul de cancer gastric. Această evoluție poate fi provocată și de abuzul de inhibitori de pompa de protoni de tipul Omeprazolului, care prezintă acest efect secundar la administrarea pe termen lung.

Diagnosticul diferențiat între gastrita hiperacidă și hipoacidă

Diagnosticul diferențiat între gastrita hiperacidă (caracterizată printr-o producție excesivă de acid gastric) și gastrita hipoacidă (caracterizată printr-o producție redusă de acid gastric) este esențial, deoarece cele două forme de gastrită au cauze, simptome și tratamente diferite. Acest diagnostic diferențiat se face printr-o combinație de metode clinice și investigații paraclinice.

Simptome clinice diferite

Deși simptomele pot fi similare în ambele forme de gastrită, anumite diferențe pot oferi indicii:

Gastrita hiperacidă:

– Senzație de arsură sau durere intensă în epigastru (partea superioară a abdomenului), adesea agravată de consumul de alimente.

– Pirozis (arsuri la stomac) și regurgitări acide, mai ales noaptea.

– Senzație de foame dureroasă între mese.

– Grețuri și, uneori, vărsături acide.

Gastrita hipoacidă:

– Senzație de plenitudine sau disconfort în epigastru după mese, chiar și după o cantitate mică de alimente.

– Balonare și flatulență frecventă.

– Indigestie (dispepsie) și eructații (râgâieli) cu gust neplăcut.

– Diaree sau constipație cronică.

– Deficiențe nutriționale (de exemplu, deficit de vitamina B12) din cauza absorbției slabe a nutrienților.

Hipoclorhidria

Hipoclorhidria apare atunci când stomacul nu eliberează suficient acid clorhidric, care ajută stomacul să descompună alimentele. De asemenea acidul clorhidric ajută organismul să folosească nutrienți precum proteinele și îl protejează de bacterii și viruși.‌

Nivelurile scăzute de acid clorhidric pot afecta capacitatea stomacului de a digera și absorbi proteinele și poate duce la o gastrtiă hipoacidaă. De asemenea, vă poate afecta intestinul și duce la probleme de sănătate digestivă și infecții.

Investigații paraclinice pentru diagnosticul diferențiat

Pentru a confirma diagnosticul și a diferenția între gastrita hiperacidă și hipoacidă, pot fi necesare investigații specifice:

pH-metria gastrică:

Această investigație măsoară aciditatea din stomac pe o perioadă de timp.

– Gastrita hiperacidă va arăta un pH scăzut (aciditate crescută).

– Gastrita hipoacidă va arăta un pH ridicat (aciditate scăzută).

Testul de stimulare cu histamină:

În cadrul acestui test se administrează histamină sau gastrină pentru a stimula producția de acid gastric, urmat de măsurarea secreției acide.

– Gastrita hiperacidă va prezenta o creștere exagerată a secreției de acid gastric.

– Gastrita hipoacidă va arăta o producție redusă sau absentă de acid gastric chiar și după stimulare.

Gastroscopia (endoscopia digestivă superioară):

Această procedură permite vizualizarea directă a mucoasei stomacului și prelevarea de biopsii.

– Gastrita hiperacidă poate arăta semne de inflamație, eroziuni sau ulcere.

– Gastrita hipoacidă poate prezenta mucoasă subțiată sau modificări atrofică, iar biopsiile pot evidenția inflamație cronică și modificări specifice gastritei atrofice.

Testul pentru Helicobacter pylori:

Infecția cu H. pylori poate fi prezentă în ambele forme de gastrită, dar este mai frecvent asociată cu gastrita hiperacidă. Testele pot include testul respirator cu uree, testul antigenului în materiile fecale sau biopsia gastrică cu test rapid de urează.

Testul Schilling:

– Acesta poate fi utilizat pentru a evalua absorbția vitaminei B12 și poate indica gastrita hipoacidă, în special în cazul în care există o deficiență de factor intrinsec.

Analize de sânge

Analziele de sânge relevante pentru dagnosticul diferențiat sunt.

– Vitamina B12 și homocisteina: Deficitul de vitamina B12 este mai frecvent în gastrita hipoacidă din cauza absorbției insuficiente, ceea ce poate duce la anemie pernicioasă.

– Pepsinogen: Niveluri scăzute de pepsinogen I pot indica gastrită atrofică hipoacidă.

Așdar diagnosticul diferențiat între gastrita hiperacidă și gastrita hipoacidă implică o combinație de simptome clinice, investigații paraclinice și analize de laborator. Acest proces este esențial pentru a ghida tratamentul adecvat, deoarece cele două forme de gastrită necesită abordări terapeutice diferite. Dacă suspectați că suferiți de gastrită, este important să consultați un medic pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat.

Tratamentul diferențiat în gastrita hiper- sau hipo-acidă

Tratamentul diferențiat pentru gastrita hiperacidă și gastrita hipoacidă cu produse naturale implică abordări specifice pentru a ameliora simptomele și a echilibra aciditatea stomacului. Iată cum se pot trata cele două tipuri de gastrită folosind suplimente naturale:

1. Tratament Gastrita Hiperacidă

Gastrita hiperacidă este caracterizată printr-o producție excesivă de acid gastric. Tratamentul natural se concentrează pe reducerea acidității și protejarea mucoasei gastrice.

Dietă

– Alimente alcaline: includeți în dietă alimente cu efect alcalin, cum ar fi legumele verzi (broccoli, spanac), castraveți, cartofi și banane. Acestea ajută la neutralizarea acidului gastric.

– Evitarea alimentelor acide și iritante: Reduceți consumul de citrice, roșii, cafea, alcool, alimente picante și prăjite, care pot stimula secreția de acid.

– Atenție la combinarea alimentelor: Nu combinați carne cu cartofi, nici alte amidonoase cu proteine animale și nu mâncați fructe la finalul meselor

Remedii naturale

– Suc de aloe vera: Aloe vera are proprietăți antiinflamatorii și poate calma mucoasa gastrică. Consumați 1-2 linguri de suc de aloe vera pe stomacul gol.

– Ceai de mușețel: Mușețelul are efecte calmante și antiinflamatorii, reducând inflamația mucoasei gastrice. Beți 1-2 căni pe zi.

– Gălbenele: Sub formă de ceai, gălbenelele au proprietăți antiinflamatorii și de vindecare a mucoasei gastrice.

– Gemoderivatul de Smochin: Un remediu natural benefic pentru gastrită dar și pentru alte dereglări ale funcțiilor digestive

– Schema pentru gastrita: o combinație de remedii naturale, testată cu efecte benefice in gastrita hiperacidă

Modificări ale stilului de viață

– Micșorați porțiile de mâncare: Mâncați porții mai mici și mai frecvente pentru a evita suprasolicitarea stomacului.

– Gestionarea stresului: Practicați tehnici de relaxare și gestionare a stresului pentru a reduce stresul, care poate agrava aciditatea.

– Dormiți cu capul mai sus: Dacă suferiți de reflux acid pe timpul nopții, ridicați capul patului cu câțiva centimetri introducând un distanțier sub pat sau dormiți pe o pernă mai mare pentru a preveni urcarea acidului gastric în esofag, înspre gât.

2. Tratament Gastrita Hipoacidă

Gastrita hipoacidă se caracterizează printr-o producție insuficientă de acid gastric, ceea ce afectează digestia și absorbția nutrienților. Tratamentul natural se concentrează pe stimularea producției de acid gastric și îmbunătățirea digestiei.

Dietă

– Alimente care stimulează producția de acid: Consumați alimente care pot stimula aciditatea gastrică, cum ar fi ghimbirul, lămâia (în cantități moderate) și oțetul de mere diluat.

– Evitarea alimentelor greu digerabile: Evitați alimentele bogate în grăsimi, alimentele procesate și cele bogate în zahăr, care pot agrava simptomele.

Remedii naturale

– Ghimbir: Ghimbirul stimulează producția de acid gastric și îmbunătățește digestia. Puteți consuma ghimbir proaspăt sau sub formă de ceai.

– Oțet de mere: Oțetul de mere poate ajuta la creșterea acidității stomacului. Adăugați 1-2 linguri de oțet de mere într-un pahar cu apă și beți-l înainte de mese.

– Ceai de păpădie: Păpădia stimulează secrețiile digestive și poate ajuta la ameliorarea gastritei hipoacide. Beți o cană de ceai de păpădie pe zi.

– Bittere digestive: Extractele din plante amare pot stimula producția de acid gastric și enzime digestive. Luați câteva picături de bitter înainte de mese.

– Enzime digestive: Suplimentele de enzime digestive pot ajuta la digestia alimentelor și la reducerea simptomelor de indigestie.

– Betaine HCL: Prima recomandare de remediu natural cand vine vorba de gastrita hipoacidă. Ajută organsimul să regleze secreția de acid și optimizează digestia.

Modificări ale stilului de viață

– Mâncați încet și mestecați bine: Mestecatul temeinic ajută la stimularea producției de acid gastric și la pregătirea stomacului pentru digestie.

– Hidratarea: Asigurați-vă că beți suficientă apă pe parcursul zilei, dar evitați să beți mari cantități de lichide în timpul meselor, deoarece pot dilua acidul gastric.

– Suplimentarea cu vitamina B12: Deoarece gastrita hipoacidă poate afecta absorbția vitaminei B12, poate fi necesar să suplimentați dieta cu această vitamină, fie prin alimente fortificate, fie prin suplimente.

Tratarea gastritei cu produse naturale necesită o abordare diferențiată, în funcție de tipul de gastrită (hiperacidă sau hipoacidă). Este important să identificați corect tipul de gastrită înainte de a începe un tratament natural, deoarece tratamentul greșit poate agrava afecțiunea.

În ambele cazuri, adaptarea dietei și a stilului de viață, precum și utilizarea unor remedii naturale adecvate, pot aduce beneficii semnificative în gestionarea și ameliorarea simptomelor. Dacă simptomele persistă sau se agravează, este esențial să consultați un medic pentru evaluare și tratament corespunzător.

Referințe:

– https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK544250/
– https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5916635/
– https://www.webmd.com/digestive-disorders/what-is-hypochlorhydria