Continut articol
Ce este Histamina
Chimic, Histamina este o substanţă ciclică, cu o catenă laterală, derivat de imidazol, având o moleculă mică. Ea rezultă din decarboxilarea Histidinei (HYS), care este un aminoacid. Este capabilă să producă în cantităţi extrem de mici, efecte fiziologice sau patologice deosebit de puternice. În corpul nostru se găsește în cantități importante la nivelul pielii, plămânilor, stomacului, în sânge, dar și-n ficat. Molecula de Histamină este extrem de stabilă la fierbere, coacere, prăjire, frigere, congelare, toate aceste procedee termice nereuşind să o distrugă sau să reducă nivelul său cantitativ din alimentele în care ea există sau în s-a format.
Cum acționează Histamina
În mod normal, Histamina acționează pe 3 tipuri de receptori :
– H1, care sunt răspunzători de: bronhoconstricţie, vasodilataţie, creşterea permeabilităţii capilare, prurit (mâncărime a pielii)
– H2 ce determină o secreţie acidă gastrică, reduc frecvenţa cardiacă, contractă esofagul, inhibă eliminarea de Histamină din bazofile şi concomitent inhibă neuro-transmisia sinaptică
– H3 – la nivel cerebral -, cu rol în menţinerea echilibrului, a permeabilităţii vasculare de la acest nivel şi a dinamicii vasculare.
Ce este DAO?
Rolul Enzimei DAO
Ce este intoleranța la Histamină?
Simptome intoleranță la Histamină
- dureri de cap sau migrene
- rozacee
- alergii cutanate (urticarie, erupții cutanate)
- congestie nazală sau rinoree
- probleme digestive (balonare, diaree, crampe)
- oboseală cronică
- anxietate sau schimbări de dispoziție
Efectele patologice ale Histaminei:
- creşte producţia de mucus nazal, lichid lacrimal şi salivar. Astfel nasul se înfundă, lacrimile vor începe să curgă, ochii se înroşesc şi începem să ne frecăm la nas şi la ochi, pentru că simţim senzaţia de prurit (mâncărime), iar până la o „salvă” de strănuturi nu mai este decât un pas
- dilată energic vasele întregului corp, preponderent pe cele periferice, cu un efect imediat de scădere (uneori brutală, violentă) a tensiunii arteriale, fapt însoţit şi de o creştere a pulsului. La doze mari de Histamina, sau la persoanele hipersensibile, se poate ajunge până la şocul anafilactic
- produce o marcată creştere a permeabilităţii vaselor mici, cu apariţia edemelor
- dă prurit, mâncărime la nivelul pielii, eritem (roşeaţă), cât şi o erupţie urticariană tipică
- determină bronhoconstricţie (micşorarea calibrului canalelor aeriene din plămâni) şi stimularea accentuată a secreţiei glandelor bronşice, edem glotic, cu risc şi senzaţie de sufocare sau/şi veritabile crize de astm bronşic
- stimulează secreţia gastrică clorhidro-peptică (de acid clorhidric şi pepsină), cu risc ulcerogen
- contractă musculatura uterină, cu potenţial abortiv la gravide
- intra şi în patogeneza colonului iritabil, a tulburărilor de tranzit şi dinamică intestinală, cât şi a alternanţelor constipaţie / diaree
- este responsabilă de producerea unor crize de migrenă greu suportabile la unele persoane (şi din păcate nu sunt rare cazurile acestea) în special de sex feminin ;
- inhibă eliberarea unor neuro-mediatori şi neuro-transmiţători din creier şi din plexul nervos mienteric (musculatura intestinală) ;
- prin metabolizare intestinală generează nitrozamine cu efect iritativ şi potenţial cancerigen la nivelul tubului digestiv, dar mai ales la nivelul colonului şi pancreasului ;
- alimentaţia bogată în surse sau inductori de Histamina joacă un rol fundamental atât în declanşarea, cât şi-n întreţinerea şi progresia bolilor autoimune, boli cronice extrem de invalidante;
- creşte riscul apariţiei diabetului zaharat.
Alimente care conțin Histamină
Este o provocare să duci o alimentație cu un conținut redus de Histamină, mai ales dacă ai un stil de alimentație clasic.
Băuturi alcoolice
HISTAMINA este prezentă în cantități mari în băuturile alcoolice (datorită fermentaţiei), conţinutul în această substanţă fiind chiar un reper al calităţii băuturii respective şi în special la vinuri. Sunt cazuri în care pot exista şi 2-3 mg de HISTAMINA / litru de vin, mai ales în vinurile roşii, băuturi care determină de multe ori dureri de cap.
Pește și carne
Cu cât peștele este mai proaspăt, cu atât cantitatea de HIstamină este mai mică. Cu cât este mai procesat cu atât cantitatea de Histamină crește. Peştele oceanic, de regulă, conţine cantităţi mari de HISTAMINA în carnea lor, datorate condiţiilor de refrigerare din timpul transportului şi a depozitării, factori care determină acumulări masive de HISTAMINA. Moluştele şi crustaceei marini conţin şi ele HISTAMINA.
HISTAMINA există şi-n preparatele din carne,mai ales mezeluri, alături de anumite amine biogene, cum ar fi putrescina şi cadaverina. Cu cât acestea sunt mai proaspete, cu atât cantitatea de HISTAMINA este mai redusă şi invers.
Produsele fermentate
TOATE produsele lactate conţin HISTAMINA, dar cu predilecţie cele fermentate, fiind produsă de unele specii de lactobacili şi streptococi. Produsele lactate de orice natură au în plus şi capacitatea de a stimula producerea de mucozităţi la nivel nazal, intestinal şi bronşic, determinând sau / şi agravând o rinită alergică, un astm bronşic sau o fibroză chistică de pancreas.
Histamina există în TOATE murăturile. care prin procesul de fermentare acumulează Histamină.
Oţetul din vin roşu poate conţine la rându-i cantităţi redutabile de HISTAMINA.
Arahidele și ciocolata
De mulţi ani se cunoaşte şi faptul că arahidele sunt un aliment extrem de alergizant, care ar fi bine să lipsească din alimentaţia persoanelor atopice (alergice).
Ciocolata este și ea o sursă de histamină, deci și ea ar trebui evitată.
Legumele și fructele
Legumele, fructele și în general produsele de origine vegetală nu conţin HISTAMINA. Doar produsele fermentate (varza, castraveţii muraţi) conţin Histamină care este generată în procesul de fermentare de către bacili. Dar în stare naturală aceste legume nu conţin HISTAMINA.
De evitat ar mai fi: spanacul, vinetele și glutenul din grâu.
Proteina din arahide induce sinteza de HISTAMINA!
Tratamentul intoleranței la Histamină
Sănătatea intestinală
- Alimentație antiinflamatoare: Consumarea alimentelor bogate în nutrienți și evitarea celor procesate poate reduce inflamația intestinală și îmbunătăți funcția DAO.
- Probiotice și prebiotice: Acestea pot ajuta la refacerea echilibrului microbiomului, îmbunătățind sănătatea digestivă și activitatea DAO.
- Gestionarea stresului: Stresul cronic poate agrava inflamația și poate contribui la problemele digestive.
Studiile arată că la 60-80% dintre astmaticii care au eliminat din alimentaţie, produsele cu un conținut ridcat de Histamină (lactatele, cacaoa, carnea şi murăturile), frecvenţa şi severitatea crizelor a scăzut drastic. Procentul s-a apropiat de 90% în momentul în care pacienţii astmatici au trecut la dieta vegană, eliminând şi alimentele acre, acrişoare şi foarte dulci.
În acelaşi timp, la persoanele alergice (atopicii) care evită produsele de mai sus, s-a constatat o diminuare netă a frecvenţei strănuturilor, chiar la substanţele la care mai înainte se ştia că ei fac manifestări alergice, cât şi o scădere consecutivă a intensităţii şi frecvenţei erupţiilor cutanate şi a pruritului.