Cum ne menținem creierul sănătos? Ce avea în pus creierul lui Einstein (legitatea #560)

Continut articol

Anatomia sistemului nervos este una foarte complexă dar în acest articol o să prezentăm o mică parte din ea, care însă oferă niște răspunsuri la majoritatea problemelor de sănătate care apar în ultima perioadă

Anatomia sistemului nervos

Sistemul nervos și creierul este format din 3 tipuri de celule:

neuronii
celulele gliale
celulele endoteliale

Multă vreme s-a crezut că doar sănătatea neuronilor este importantă și că restul celulelor din creier sunt mai mult de umplutură, cum ar fi de exemplu celulele gliale. Doar că toate acestea joacă un rol important în organism și nimic nu este în plus, nici măcar polipii, amigdalele sau apendicele, deși nu are legătură cu subiectul.

Ce sunt celulele gliale din creier?

Celulele gliale sunt un tip de celule din sistemul nervos central care au roluri esențiale în menținerea funcționării corecte a neuronilor și a creierului în ansamblu. Acestea includ mai multe tipuri, fiecare având funcții specifice:

1. Astrocitele:

Astrocitele oferă suport metabolic pentru neuroni, mențin echilibrul ionic, reglează fluxul de sânge și sunt implicate în repararea și cicatrizarea țesuturilor după leziuni.

Disfuncțiile Astrocitelor pot provoca:

– Boala Alzheimer: Disfuncția astrocitelor poate duce la o reglare inadecvată a neurotransmițătorilor și la o capacitate redusă de a elimina plăcile de beta-amiloid, contribuind la neurodegenerare și inflamație.

– Epilepsie: Astrocitele disfuncționale pot provoca dezechilibre ionice și excitotoxicitate, favorizând activitatea neuronală anormală și convulsiile.

– Edem cerebral: În caz de traumatisme sau ischemie, astrocitele pot pierde capacitatea de a regla volumul lichidului extracelular, contribuind la umflarea creierului.

2. Oligodendrocitele:

Oligodendrocitele formează tecile de mielină care înconjoară axonii neuronali, facilitând astfel conducerea rapidă a impulsurilor nervoase.

Disfuncția Oligodendrocitelor provoacă:

– Scleroza multiplă (SM): Atacul autoimun asupra oligodendrocitelor duce la demielinizarea axonilor, afectând comunicarea neuronală și provocând simptome motorii și senzoriale.

– Leucodistrofii: Un grup de boli genetice care afectează formarea sau întreținerea tecii de mielină, având ca rezultat demielinizarea progresivă și disfuncții neurologice.

3. Microglia:

Acționează ca celule imunitare în creier, eliminând resturile celulare și agenții patogeni, și participă la răspunsul inflamator.

Afecțiuni cauzate de disfuncția Migroglia sunt:

– Boala Parkinson: Activarea cronică a microgliei poate contribui la inflamația neurotoxică și la moartea neuronilor dopaminergici.

– Boala Huntington: Inflamația mediata de microglie poate accelera degenerarea neuronală specifică acestei boli.

– Autism: Anomaliile în activitatea microglială pot contribui la dezvoltarea anormală a circuitelor neuronale și la simptomele comportamentale asociate autismului.

4. Celulele ependimare:

Căptușesc ventriculele cerebrale și canalul central al măduvei spinării, contribuind la producerea și circulația lichidului cerebrospinal.

Disfuncția celulelor ependimare poate duce la:

– Hidrocefalie: Disfuncția celulelor ependimare poate afecta circulația și reabsorbția lichidului cerebrospinal, ducând la acumularea acestuia și la presiune intracraniană crescută.

– Tumori ependimare: Tumorile care se dezvoltă din celulele ependimare (ependimoame) pot obstrucționa fluxul de lichid cerebrospinal și pot provoca simptome neurologice prin comprimarea structurilor cerebrale.

Nu doar neuronii sunt importanți, iar disfuncția fiecărui tip de celulă glială poate contribui la dezvoltarea și progresia unor boli neurologice specifice! Subliniem astfe importanța menținerii sănătății acestor celule pentru funcționarea normală a creierului.

Importanța celulelor gliale

Declicul asupra importanței acestora s-a produs în momentul în care creierul lui Einstein a fost analizat și s-a observat că are mult mai multe celule gliale decât normal. După cum ai văzut din descrierile de mai sus, importanța acestora este crucială pentru funcția noastră cognitivă și pentru sănătatea neuronilor.

Acum înţelegem că cele aproximativ 85 de miliarde de celule gliale hrănesc neuronii cu nutrienți şi oxigen, îi izolează unii de ceilalți, distrug patogenii invadatori, îndepărteazà neuronii morţi şi sporesc comunicarea dintre ei.

Pe lângă celulele gliale, se spunem „două vorbe„ și despre celelalte două tipuri de celule:

Neuronii, celulele funcționale ale creierului

Neuronii sunt celulele principale ale sistemului nervos responsabile pentru transmiterea informației prin semnale electrice și chimice. Aceștia sunt implicați în toate funcțiile creierului, inclusiv mișcarea, percepția senzorială, gândirea, emoțiile și memoria.

Structura neruonilor include trei părți principale:

– Corpul celular (soma): Conține nucleul și majoritatea organitelor, unde au loc principalele activități metabolice.
– Dendritele: Extensii ramificate care primesc semnale de la alți neuroni.
– Axonul: O extensie lungă care transmite semnale către alți neuroni, mușchi sau glande.

Funcția și importanța neuronilor:

Pe scurt neuronii sunt responsabili pentru comunicarea rapidă și eficientă a informațiilor prin sinapse:

Mai concret, cele mai importante funcții sunt:

1. Transmiterea semnalelor electrice și chimice: Neuronii transmit semnale prin impulsuri electrice de-a lungul axonilor lor și prin intermediul sinapselor, unde eliberează neurotransmițători pentru a comunica cu alți neuroni, mușchi sau glande. Aceste procese sunt cruciale pentru coordonarea activităților organismului.

2. Procesarea și integrarea informațiilor: Neuronii primesc și procesează informații din mediul intern și extern, integrând semnalele senzoriale pentru a genera răspunsuri adecvate. Acest proces include analiza informațiilor vizuale, auditive, tactile și ale altor simțuri, precum și integrarea experiențelor trecute pentru a influența comportamentul prezent.

3. Controlul funcțiilor motorii: Neuronii motori transmit semnale de la creier și măduva spinării către mușchi, controlând mișcările voluntare și involuntare ale corpului. Aceasta include activități complexe, cum ar fi mersul, scrisul și vorbitul, precum și reflexele automate.

4. Funcții cognitive și emoționale: Neuronii din creier sunt esențiali pentru funcții cognitive superioare, cum ar fi gândirea, învățarea, memoria, luarea deciziilor și rezolvarea problemelor. De asemenea, sunt implicați în reglarea emoțiilor și comportamentelor prin circuitele neuronale care conectează diferite regiuni ale creierului.

5. Reglarea funcțiilor autonome: Neuronii din sistemul nervos autonom controlează funcții involuntare, cum ar fi bătăile inimii, respirația, digestia și reglarea temperaturii corpului. Aceștia asigură homeostazia și răspunsurile adaptative la schimbările din mediu.

6. Neuroplasticitatea: Neuronii sunt capabili de neuroplasticitate, adică pot schimba structura și funcția sinapselor în răspuns la experiențe noi sau la învățare. Aceasta capacitate de adaptare este crucială pentru recuperarea după leziuni și pentru adaptarea la noi condiții și învățare.

7. Neurogeneza: Neurogeneza este procesul prin care noi neuroni sunt formați din celule stem sau progenitoare, un fenomen important pentru dezvoltarea creierului și pentru regenerarea și plasticitatea neuronală la adulți.

Celulele Endoteliale

Celulele endoteliale tapetează vasele de sânge din creier și formează bariera hematoencefalică. Ea este crucială pentru protejarea creierului de toxine și agenți patogeni din sânge, permițând totodată trecerea substanțelor esențiale, cum ar fi oxigenul și glucoza.

Celulele endoteliale mențin integritatea barierei hematoencefalice și reglează traficul de substanțe între sânge și creier.

Astfel creierul conține neuroni și celule endoteliale, pe lângă diversele tipuri de celule gliale, toate acestea colaborând pentru a asigura funcționarea optimă a sistemului nervos central.

Sfaturi pentru sănătatea creierului

Pentru a menține sănătatea celulelor și implicit, a întregului creier, urmează sfaturile concrete de mai jos. Ele nu sunt ceva ne mai auzit, dar rezultatele mărețe vin din lucruri mici făcute în mod consecvent.

1. Alimentație Echilibrată
– Omega-3: Consumă pește gras (somon, sardine) sau suplimente de ulei de pește, deoarece acizii grași omega-3 sunt esențiali pentru funcția și integritatea celulelor creierului.
– Antioxidanți: Consumă alimente bogate în antioxidanți, cum ar fi fructele de pădure, legumele verzi, nucile și ceaiul verde. Antioxidanții protejează celulele de stresul oxidativ.
– Vitamine și minerale: Asigură un aport adecvat de vitamine B, C, D și E, precum și de magneziu și zinc, care sunt cruciale pentru funcționarea optimă a creierului.

2. Exerciții Fizice Regulate
– Exercițiile aerobice, precum mersul pe jos, alergatul, ciclismul și înotul, pot îmbunătăți circulația sângelui către creier, promovând astfel sănătatea celulelor componennte.
– Practică exerciții de forță și flexibilitate pentru a menține o bună sănătate generală și a reduce riscul de boli cronice care pot afecta creierul.

Vezi aici un articol despre cum să faci sport.

3. Somn de Calitate
– Asigură-te că dormi între 7-9 ore pe noapte. Somnul de calitate permite creierului să se refacă și să elimine toxinele acumulate, protejând astfel celulele creierului.

4. Gestionarea Stresului
– Practică tehnici de reducere a stresului, cum ar fi meditația, yoga, respirația profundă și tehnicile de relaxare, pentru a reduce nivelul de cortizol, care poate fi dăunător pentru celulele creierului.

5. Hidratare Adecvată
– Consumă suficiente lichide zilnic pentru a asigura o hidratare optimă, esențială pentru funcționarea corectă a tuturor celulelor din organism, inclusiv a celor creierului.

6. Stimulare Cognitivă
– Menține-ți creierul activ prin activități intelectuale precum cititul, puzzle-urile, jocurile de strategie și învățarea de noi abilități. Stimularea cognitivă susține neuroplasticitatea și sănătatea celulelor creierului.

7. Evitarea Toxinelelor
– Redu expunerea la substanțe toxice, cum ar fi fumul de țigară, alcoolul în exces și alte droguri, care pot deteriora celulele gliale și neuronii.

Implementând în mod consecvent aceste sfaturi concrete, poți contribui semnificativ la menținerea sănătății celulelor creierului și a întregului sistem nervos central.

Capacitatea creierului este nelimitata

Mai este un aspect important de care să ții cont. Creierul nu este precum un hard-disk care se umple, ci din contră, cu cât deține informații mai multe, cu atât poate face noi și noi conexiuni devenind din ce in ce mai performant și capabil sa înmagazineze și mai multă informație!

De exemplu, cei care cunosc mai mult de 2 limbi străine o învață mai ușor pe a treia și cu cât înveți mai multe limbi străine, cu atât înveți mai ușor una nouă.

La fel cum s-au demonstrat că cei care cunosc mai multe limbi străine au șanse mai mici de a face demență!

Bucuros să te știu sănătos,

Farm. Adrian Ienin

Referințe:

– https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK10869/
– https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37545240/
– https://www.nih.gov/news-events/nih-research-matters/study-reveals-unseen-details-human-brain-structure
– https://www.cam.ac.uk/research/news/largest-genetic-study-of-brain-structure-identifies-how-the-brain-is-organised