NAD+ și NADH: rolurile critice în metabolism, îmbătrânire și longevitate (Legitatea #557)

Continut articol

În contextul longevității și al studiilor tot mai extinse care se realizează de către universități de prestigiu, NAD și NADH devin 2 acronime tot mai des folosite, despre care ar fi bine să știm ce înseamnă.

NAD este un acronim pentru Nicotinamid Adenin Dinucleotidă, care este o coenzimă esențială în metabolismul celular.

Există două forme ale NAD:

NAD+ (forma oxidată)
NADH (forma redusă)

Nici una dintre ele nu este mai prejos sau mai presus, ele menținând echilibrul metabolic și trasnformându-se dintr-o formă în alta.

Diferența dintre NAD+ și NADH

Această diferență există din punct de vedere funcțional și metabolic

NAD+ (forma oxidată)

Rol principal: Acționează ca un acceptor de electroni în reacțiile de oxido-reducere.
Funcție: NAD+ este implicat în procesele catabolice, cum ar fi glicoliza și ciclul Krebs, unde acceptă electroni și se reduce la NADH.
Importanță metabolică: Este esențial pentru producția de energie, deoarece transferul de electroni de la NADH la lanțul de transport al electronilor este un pas crucial în sinteza ATP.

NADH (forma redusă)

Rol principal: Funcționează ca un donor de electroni.
Funcție: NADH este generat în principal în ciclul Krebs și în alte reacții de catabolism. Transportă electroni către lanțul de transport al electronilor în mitocondrii, unde energia eliberată în timpul transferului de electroni este utilizată pentru a produce ATP.
Importanță metabolică: NADH este crucial pentru producerea de energie prin fosforilare oxidativă, contribuind semnificativ la sinteza ATP în celulele aerobe.

Relația dintre NAD+ și NADH

NAD+ și NADH sunt interconvertibile prin reacții de oxido-reducere. În timpul metabolismului, NAD+ este redus la NADH prin acceptarea de electroni, iar NADH este oxidat înapoi la NAD+ prin donarea de electroni.

Rolurile principale ale NAD+ și NADH

NAD+ joacă un rol critic în diferite procese celulare, servind ca o coenzimă în reacțiile redox, repararea ADN-ului și metabolismul energetic. Cu toate acestea, pe măsură ce îmbătrânim, nivelurile de NAD+ scad, ceea ce duce la o reducere treptată a funcțiilor celulare. Acest declin este asociat cu o serie de boli legate de vârstă și cu procesul general de îmbătrânire.

Implicațiile în sănătate ale NAD+ și NADH includ:

Metabolismul energetic: NAD+ joacă un rol crucial în reacțiile de oxido-reducere din ciclul Krebs și lanțul de transport al electronilor, contribuind la producerea de ATP, principala sursă de energie a celulei.
Repararea ADN-ului: NAD+ este necesar pentru activitatea unor enzime implicate în repararea ADN-ului, cum ar fi PARP (poli ADP-riboză polimerază).
Semnalizarea celulară: NAD+ participă la procesele de semnalizare celulară, inclusiv la cele care reglează răspunsul la stres și inflamația.

Mai pe înțelesul tuturor și într-un limbaj mai puțin academic: studiile efectuate în diferite organisme, inclusiv drojdie, viermi și șoareci, au arătat că creșterea nivelului de NAD+ poate prelungi durata de viață.

Cercetările sugerează că scăderea nivelurilor de NAD+ contribuie la procesul de îmbătrânire prin afectarea funcției mitocondriale și compromiterea mecanismelor de reparare celulară. Prin menținerea nivelurilor optime de NAD+, ar putea fi posibilă atenuarea acestor efecte, promovând rezistența celulară și, potențial, încetinind procesul de îmbătrânire.

Conexiune dintre NAD+ NADH și longevitate

Relația dintre NAD+ și longevitate este un subiect de cercetare științifică intensă. Studiile efectuate în diferite organisme, inclusiv drojdie, viermi și șoareci, au arătat că creșterea nivelului de NAD+ poate prelungi durata de viață. În timp ce traducerea directă a acestor descoperiri în longevitatea umană este încă un subiect de cercetare în curs, implicațiile potențiale sunt promițătoare.

Există mai multe probleme care duc la îmbătrânire și degenerare celulară:

Nivelurile NAD scad odată cu vârsta din cauza unui dezechilibru între sinteza și distrugerea acestuia.
Scăderea metabolismului NAD este asociată cu diferite procese de îmbătrânire fiziologică.
Precursorii NAD protejează împotriva diferitelor boli asociate îmbătrânirii.

În același timp, stimularea metabolismului NAD poate prelungi durata de viață.

Legătura dintre NAD și sirtuine

Această legătură intimă dintre NAD+ și sirtuine se traduce prin controlul îmbătrânirii și longevității celulare.

Sirtuinele sunt proteine speciale care necesită NAD+ pentru a regla sănătatea celulară. Ele reglează căile care controlează moartea celulară, activează și dezactivează genele anti-îmbătrânire, repară ADN-ul și ne reglează metabolismul.

NAD+ este un cofactor pentru activarea mai multor sirtuine.

Enzime care catalizează și rolul NAD în activitățile anti-îmbătrânire ale sirtuinelor:

Sirtuinele sunt o familie de proteine care depind de NAD+ pentru a-și exercita funcțiile enzimatice. Ele au roluri importante în reglementarea longevității și sănătății celulare prin:

Deacetilarea histonelor: Acest proces modifică structura cromatinei și reglează expresia genelor.
Reglarea metabolismului: Sirtuinele influențează metabolismul glucozei și al lipidelor, îmbunătățind homeostazia metabolică.
Protecția împotriva stresului oxidativ: Ele promovează rezistența la stres și supraviețuirea celulară.

Cum creștem nivelurile de NAD+ în organism?

Există câteva soluții, aparent simple dar la îndemână

1. Schimbări ale stilului de viață care cresc nivelul de NAD:

Postul intermitent: Această practică a fost legată de niveluri crescute de NAD+. Perioadele de post declanșează procese celulare, inclusiv producția de NAD+.
Restricția calorică: Reducerea aportului caloric poate stimula producția de NAD+ și poate activa sirtuinele, îmbunătățind sănătatea metabolică.
Exerciții fizice: S-a demonstrat că activitatea fizică regulată crește nivelul de NAD+, îmbunătățind funcția mitocondrială și promovând sănătatea celulară generală.
Expunerea la saună sau băi de gheață: Aceste practici de stres termic au fost asociate cu creșterea nivelurilor de NAD+ și activarea sirtuinelor, îmbunătățind sănătatea celulară.

2. Nutriție:

Precursori NAD+: Alimentele bogate în precursori NAD+, cum ar fi triptofanul, niacina și nicotinamid ribozida (NR), pot sprijini capacitatea organismului de a produce NAD+. Acestea includ carnea de la animale care au păscut iarbă, peștele din ape curate, cerealele integrale fără gluten.
Triptofanul este un aminoacid esențial care poate fi convertit în NAD+ printr-un proces complex de biosinteză.

3. Suplimentare:

Suplimentele cu mononucleotida de nicotinamidă (NMN) este precursor NAD+ disponibil ca supliment. Studiile sugerează că aceste suplimente pot crește în mod eficient nivelurile de NAD+.

Pe măsură ce dezvăluim misterele îmbătrânirii, NAD+ apare ca un jucător promițător în căutarea longevității. Prin adoptarea unei abordări holistice care include modificări ale stilului de viață, nutriție și suplimente țintite, persoanele își pot optimiza nivelul de NAD+, deschizând calea către o îmbătrânire mai sănătoasă și o șansă crescută la o viață mai lungă și mai vibrantă.

Prin înțelegerea și gestionarea nivelurilor de NAD, este posibil să se influențeze pozitiv procesele de îmbătrânire și sănătatea generală.

Referințe:

– https://www.vailhealth.org/news/exploring-the-role-of-nad-in-aging-and-longevity
– https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29883761/
– https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1568163718300060
– https://www.news-medical.net/health/Do-NAD-Boosters-Help-You-to-Live-Longer.aspx
– https://www.nature.com/articles/s41392-020-00354-w
– https://www.nad.com/news/harvards-david-sinclair-nad-booster-nmn-increases-lifespan