O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (3 voturi, medie: 5,00 din 5)
Încarc...

Analiza microbiomului intestinal – cum înțelegi simplu un raport complex

Analiza microbiomului intestinal – cum înțelegi simplu un raport complex
Ai făcut o analiză de microbiom intestinal și ai primit o listă lungă de bacterii, procente, indici și termeni științifici? Te întrebi ce înseamnă acele valori, dacă sunt bune sau rele, și mai ales – ce ai de făcut mai departe?
Vestea bună este că acest test, deși pare complicat, poate deveni un instrument extrem de valoros pentru sănătatea ta, dacă știi cum să îl citești corect.
În ultimii ani, tot mai mulți oameni au auzit de microbiomul intestinal, iar cererea pentru testarea microbiomului a crescut considerabil. Cu toate acestea, puțini înțeleg cu adevărat ce înseamnă rezultatele și cum se pot corecta dezechilibrele. Acest articol explică pe înțelesul tuturor cum funcționează analiza microbiomului intestinal, ce informații oferă și ce semnificație au pentru sănătatea ta.

Ce este microbiomul intestinal?

Microbiomul este comunitatea de bacterii, ciuperci și virusuri care trăiesc în intestinul tău. Cu toții avem între 1 și 2 kilograme de microorganisme în colon, care au multiple roluri și beneficii, aș putea spune că starea noastră de bine depinde de el:
  • susțin digestia și absorbția nutrienților
  • produc vitamine (ex: vitamina B12, vitamina K)
  • influențează hormonii și neurotransmițătorii
  • comunică cu sistemul imunitar
Microbiomul este un ecosistem viu. Nu contează doar prezența unor bacterii bune, ci și proporția corectă între ele.

Când este recomandată analiza microbiomului intestinal?

  • Această analiză este indicată dacă suferi de:
  • Balonare frecventă
  • Constipație sau diaree recurentă
  • Intoleranțe alimentare
  • Oboseală cronică
  • Acnee, dermatită, candidoză recurentă
  • Probleme hormonale (PMS sever, infertilitate, menopauză dificilă)
  • Infecții urinare repetate
  • Imunitate scăzută
Chiar și în lipsa simptomelor, analiza poate fi utilă preventiv, mai ales după tratamente cu antibiotice, anticoncepționale sau corticosteroizi.

Ce înseamnă o analiză a microbiomului intestinal?

Analiza de microbiom este o investigație care se face dintr-o probă de scaun, trimisă la un laborator specializat. Alături de alte analize de laborator specifice poate fi de un real folos pentru prevenție și longevitate. Rezultatul îți arată:
  • care bacterii sunt prezente în intestin
  • în ce procent sunt (cantitativ)
  • dacă sunt bacterii pro-inflamatorii sau în exces
  • dacă ai semne de disbioză, inflamație, fermentație sau digestie slabă

Ce înseamnă rezultatele unei analize de microbiom?

Interpretarea rezultatelor nu este simplă. Un raport standard include:
  • Tipurile de bacterii și procentul lor (ex: Lactobacillus, Bifidobacterium, Escherichia coli)
  • Indicele de diversitate bacteriană – cu cât e mai mare, cu atât e mai bine
  • Bacterii pro-inflamatorii – cresc riscul de boli autoimune, alergii, oboseală
  • Markerii de inflamație intestinală (ex: calprotectina)
  • pH-ul și digestia fibrelor – indică capacitatea de fermentare sănătoasă
  • Metaboliți bacterieni (ex: acid butiric, propionic, valeric) – extrem de importanți pentru sănătatea colonului, metabolism și chiar greutate
Atenție: Nu toate bacteriile „rele” trebuie eliminate. Unele devin problematice doar când sunt în exces. Echilibrul contează, nu eradicarea!
Interpretarea analizei microbiomului intestinal

Cum interpretăm procentele bacteriilor din analiza de microbiom?

În microbiom sunt sunt mai multe tipuri de bacterii, nici care sunt 100% bune sau 100% rele, ci este important echilibrul dintre ele. Nu este suficient să „ai bacterii bune”. E esențial ca ele să fie în proporții corecte, să formeze o diversitate echilibrată și să nu fie depășite de bacterii inflamatorii sau fermentative în exces.

Bacterii benefice în microbiom

Lactobacillus spp. – ideal: 5–10% din totalul bacteriilor.

  • Sub 1% indică slăbirea imunității intestinale și a digestiei lactozei.
  • Peste 15% poate duce la fermentație excesivă și balonare.
Bifidobacterium spp. – ideal: 10–20%.
  • Sub 5% apare frecvent la cei cu disbioză cronică sau care au luat multe antibiotice.
  • Peste 25% poate indica o creștere compensatorie, dar și o lipsă de diversitate generală.
Faecalibacterium prausnitzii – optim: 5–10%.
  • Sub 2% este asociat cu inflamații cronice și boli autoimune. Este o bacterie antiinflamatoare esențială.
Akkermansia muciniphila – ideal: 0,5–5%.
  • Sub 0,1% indică slaba protecție a mucoasei intestinale.
  • Peste 10% poate consuma prea mult mucus intestinal, afectând integritatea barierei.
  • Suplimente de ultimă generație, precum NGP 3x Biotics poate ajuta la stimularea acestei colonii dacă este prea scăzută.

Bacterii potențial problematice (dacă sunt în exces în microbiom)

Escherichia coli (E. coli) – normal: sub 2%.
  • Peste 5% se corelează cu inflamație, infecții urinare și fermentație proteică.
  • E. coli poate fi benefică în cantități mici, dar dăunătoare în exces.
Clostridium spp. – normal: sub 2%.
  • Unele specii sunt benefice, dar peste 4–5% poate duce la inflamație, gaze și risc de diaree explozivă.
Proteobacterii (ex: Klebsiella, Enterobacter) – total: sub 3%.
  • Peste 5% sunt considerate semn de disbioză severă și pot fi implicate în boli intestinale, infecții sistemice și oboseală cronică.

Anumite specii bacteriene, precum Firmicutes, favorizează absorbția crescută a caloriilor din alimente și sunt frecvent asociate cu îngrășarea, în timp ce specii precum Bacteroidetes și Akkermansia muciniphila susțin un metabolism mai activ, reduc inflamația și contribuie la slăbire prin reglarea apetitului și a sensibilității la insulină. Am vorbit despre importanța bacteriilor în menținerea greutății corporale în acest articol.

Diversitatea bacteriilor din intestin influențează nu doar digestia sau greutatea corporală, ci și poftele alimentare. Un microbiom sărac în diversitate este adesea dominat de specii oportuniste, precum anumite tipuri de Candida, Enterobacter sau chiar E. coli, care pot stimula semnale chimice către creier și determina o nevoie crescută de zahăr, pâine sau alimente procesate – exact cele care le hrănesc. În schimb, un microbiom bogat în specii precum Lactobacillus, Bifidobacterium sau Faecalibacterium prausnitzii favorizează producția de neurotransmițători de bună dispoziție (precum serotonina) și contribuie la o relație echilibrată cu mâncarea, reducând poftele compulsive. Am dezbătut acest subiect într-un articol specific despre legătura dintre diversitatea bacteriilor din microbiom și poftele alimentare.

Semne clare de dezechilibru în microbiom

Iată câteva semne clare că microbiomul intestinal nu este în echilibru:

🔹 Diversitate microbiană scăzută (indice Shannon < 3) – indică o floră săracă, vulnerabilă
🔹 Procent crescut de proteobacterii – risc de inflamație sistemică
🔹 Producție redusă de acid butiric – colon iritabil, constipație, mucoasă slăbită
🔹 Prea mulți lactobacili – fermentație, balonare, gaze, intoleranță la fibre

Analiza microbiomului: capcane frecvente în interpretare

  • Nu te ghida după valorile de referință standard. Interpretarea corectă se face în context: simptome + tipar bacterian + scoruri + markeri.
  • Un scor de diversitate scăzut nu înseamnă doar lipsă de probiotice – poate indica și o inflamație cronică ce inhibă multiplicarea bacteriilor bune.
  • Unele bacterii benefice (precum Akkermansia muciniphila sau Faecalibacterium prausnitzii) sunt greu de crescut și necesită intervenții inteligente, nu doar „un probiotic bun”.

De ce ai nevoie de un specialist pentru interpretare?

Oricât de multe informații găsești online, un specialist cu experiență:
  • Corelează analiza cu istoricul tău medical și digestiv
  • Identifică patternuri ascunse care explică de ce „ai oboseală” sau „nu slăbești”
  • Evită recomandări generale care pot agrava problema (ex: unele probiotice agravează balonarea!)
  • Îți construiește un protocol personalizat, cu alimente, suplimente și etape clare

Poți apela la noi cu încredere și poți face o programare pe butonul de mai jos:

Programează o consultație

Ce NU trebuie să faci după primirea analizei:

De multe ori oamenii se pripesc și au impresia că un supliment probiotic le poate rezolva rapid microbiomul. Dar:
❌ Nu te grăbi să iei un probiotic la întâmplare
❌ Nu elimina complet bacteriile „rele” prin antibiotice agresive – echilibrul este cheia, nu eradicarea
❌ Nu ignora analiza dacă „valorile sunt aproape normale” – mici dezechilibre pot explica mari simptome

Cum se tratează dezechilibrul microbiomului?

Corectarea se face personalizat, pe baza raportului și a simptomelor. Un plan eficient poate include:
  • Schimbarea alimentației: reducerea zahărului, glutenului, lactatelor, FODMAP în unele cazuri
  • Suplimente cu bacterii benefice (probiotice) – dar doar dacă sunt potrivite profilului tău
  • Prebiotice (fibre speciale) pentru a hrăni bacteriile bune
  • Fitoterapie/enzime digestive pentru a reduce inflamația și fermentația excesivă

Ce presupune un protocol corect de refacere a microbiomului?

Suplimente postbiotice (acid butiric, propionat) acolo unde lipsesc
🔹 Dietă antiinflamatoare (fără zahăr, cu multe fibre solubile și legume)
🔹 Evitarea alimentelor iritante sau fermentabile, în funcție de raport (ex: FODMAP)
🔹 Probiotice personalizate (nu orice combinație e bună pentru toată lumea)
🔹 Prebiotice adaptate (ex: inulină, arabinogalactani, acacia)
🔹 Postbiotice (ex: acid butiric) pentru refacerea mucoasei intestinale
🔹 Fitoterapie: extracte de plante antimicrobiene blânde dacă sunt în exces proteobacterii
🔹 Sprijin pe axa intestin-creier: magneziu, adaptogeni, B-complex
De multe ori, tulburările digestive vin împreună cu oboseala, insomnie sau anxietate. Microbiomul influențează direct axa intestin-creier. De aceea, unele protocoale includ și adaptogeni, vitamine B, magneziu sau omega-3.

Ce se întâmplă când microbiomul tău e în echilibru sau îl reechilibrezi?

Beneficiile pot fi spectaculoase și aparent fără legătură cu digestia:
✅ Digestie ușoară și fără balonare
✅ Scădere în greutate mai ușoară
✅ Energie și somn îmbunătățit
✅ Claritate mentală și stabilitate emoțională
✅ Reglarea hormonilor și a sistemului imunitar

Cât de des se face analiza microbiomului și cum te pregătești pentru ea?

Ideal ar fi să faci această analiză o dată pe an sau ori de câte ori apar simptome digestive persistente sau recidivante, dar nu mai des de 3 luni.
Nu este nevoie de o pregătire specială, dar este important să nu fie făcută în timpul unui tratament cu antibiotice sau imediat după – se recomandă așteptarea a 3–4 săptămâni după încheierea tratamentului pentru a obține rezultate relevante.

Întrebări frecvente despre analiza microbiomului

Iată câteva întrebări frecvente despre analiza de microbiom. Dacă mai ai și alte întrebări, scrie în comentarii.

1. Pot face analiza dacă am fost operat de apendicită sau am colon iritabil?

Da, și este chiar recomandat – modificările post-intervenție sau în caz de sindrom de intestin iritabil pot afecta microbiomul profund.

2. Ce fac dacă în raport apare Candida?

Candida este un fung prezent în mod natural în intestin, dar devine problematic când este în exces. Se tratează prin dietă antifungică, suplimente specifice și reechilibrarea bacteriilor bune, găsești aici un articol detaliat despre candida.

3. E normal să am E. coli în intestin?

Da, E. coli este o bacterie normală în microbiom, dar trebuie să fie sub 2%. Peste această valoare, poate favoriza inflamații, gaze, infecții urinare sau disconfort abdominal.

4. Dacă nu am simptome, mai are rost să fac analiza de microbiom?

Da. Dezechilibrele pot exista și în tăcere, iar analiza de microbiom îți oferă o imagine valoroasă pentru prevenție și longevitate.

Analiza microbiomului este ca o hartă a grădinii tale interioare. Dacă știi ce plante cresc prea mult, care lipsesc și unde e solul sărac, poți interveni corect. Cu un specialist alături, devine un proces clar, blând și profund transformator.
Analiza microbiomului nu e „doar o listă cu bacterii”, ci o hartă complexă a ecosistemului tău intern. Cu o interpretare corectă și personalizată, poate deveni un instrument esențial pentru sănătatea profundă și pe termen lung.
Bucuros să te știu sănătos,
Farm. Adrian Ienin

Referințe: 

– https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6391518/
– https://www.nature.com/articles/s41598-025-91626-4
– https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2666379124004890
– https://www.gutmicrobiotaforhealth.com/new-international-consensus-on-microbiome-testing-in-clinical-practice/
– https://gut.bmj.com/content/68/6/1014
– https://www.mdpi.com/2036-7481/15/4/170
– https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/mnfr.202200476
0 0 votes
Article Rating
Abonează-te
Notify of
guest

4 Comments
Cele mai noi
Cele mai vechi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile
dan
dan
29 iulie 2025 8:34

f bun articol.multumesc.multumim

Catarina
Catarina
28 iulie 2025 7:37

Subiectul este de maxim interes. Informațiile sunt prețioase. Mulțumesc mult!

4
0
Ne-ar plăcea să știm gândurile tale, te rog lasă-ne un comentariu.x