„Eu am o alimentatie traditionala!” „Eu mananc ce mancau stramosii mei!” Dar de ce ei erau mai sanatosi?

Auzim frecvent aceasta replica: „eu mananc traditional”! Cine spune asta doar „ARE doar IMPRESIA” ca mananca traditional.

Bunicii si strabunicii nostrii nu stiau ce inseamna „E-uri alimentare”, nu stiau ce inseamna rafinare, nu stiau ce inseamna pesticide, ierbicide, ingrasaminte artificiale, nu stiau ce e acela Supermarket si tot ceea ce consumau erau din productia proprie, muncita cu sudoarea fruntii lor!

Cu totii am auzit cel putin o data, ca pe vremuri, bunicii si strabunicii nostri erau mai sanatosi chiar daca nu aveau toate beneficiile societatii moderne. Pe vremea lor, in stilul lor de viata, nu intrau nici cuvinte precum stres, depresie, anxietate!

Afla aici ce ii tinea energici si optimisti!

Bunica gatea altfel, traia altfel, facea lucrurile intr-un anumit ritm, fiecare lucru avea rostul si utilitatea lui, iar cu o viata simpla si modesta ea stia cum sa le faca pe toate mai simple si necazurile mai usor de trecut.

Oare ce sa fi avut ei atunci si noi am pierdut?

Aveau si ei greutati, neajunsuri, nici pentru ei viata nu era usoara. Cu toate acestea, cu o vorba buna si o masa simpla dar deosebit de gustoasa, bunica stia sa tina casa in armonie!

Imi aduc aminte ca la bunica, o masa consta uneori doar dintr-o ciorba de legume fiarta incet pe focul de lemne, alteori doar o mamaliga cu branza, rareori doua feluri de mancare si mult mai rar carne. Felul acesta de viata il ducea nu pentru ca nu avea, ci pentru ca stia ca mancarea multa si grea o incurca la treaba.

Bunica nu a mancat niciodata mezeluri, nu a stiut cum e gustul de salam sau de Vegeta! Imi aduc aminte ca atunci cand i-am cumparat prima data Vegeta de la sarbi, mi-a spus ca asta e ceva ce sigur strica mancarea! Cata dreptate a avut! Bunica nu a suferit de boli grave, a fost o femeie slabuta, energica, nu statea locului o clipa si a murit de batranete la 94 de ani!

Asa era pe vremuri… mancarea era mai sanatoasa, aerul mai curat, viata mai linistita!

Plecand de la gandul acesta, l-am intrebat pe Google, ce mancau romanii in urma cu 100 de ani? Iata ce mi-a raspuns: “Intr-o lucrare tiparita în 1895, intitulata „Igiena teranului roman”, autorul, dr. Gheorghe Crainiceanu, se apleca si asupra acestui aspect – „Alimentatiunea in diferite regiuni ale terii si in diferite timpuri ale anului.”

Se manca mult mai multa mamaliga decat paine, poate pentru ca, asa cum se explica in carte, mamaliga este mai usor de facut decat painea. Painea de grau era o mancare mai “aleasa”, rezervata mai curand sarbatorilor. Faina alba de grau, atat de banala azi pentru noi, era pe atunci mult mai pretuita, caci din ea se faceau multe copturi rituale – cozonaci, colaci – cu semnificatie spirituala.

Pe de alta parte, oamenii de la sate mancau multe lucruri pe care azi tot mai putini romani le mai mananca: stir, podbal, frunze de sfecla, hrisca, mei, bobi, ulei de canepa, jufa (julfa) – tot un produs obtinut din samanta de canepa; semana cu un fel de branza si era folosit ca umplutura de post la placinte si turte ori amestecat cu “tocmagi” (taitei).

Poate cel mai frapant aspect este consumul mic de produse de origine animala, si nu numai din motivul ca respectau zilele de post. Adesea, spun diversii informatori ai dr. Crainiceanu, taranii vindeau produsele de origine animala, precum pasarile de curte ori untul de vaca, pentru a avea cu ce sa cumpere lucruri pe care nu le puteau produce singuri in gospodarie, iar pentru propria lor hrana se multumeau mai curand cu produse vegetale, adaugand la nelipsita mamaliga de porumb fel de fel de fierturi de frunze si fructe, doar din cand in cand oua, peste sarat si rareori carne.

Pe vremuri zaharul era scump si rar. Doar putine persoane isi permiteau sa cumpere zahar si atunci cand il cumparau il foloseau cu masura si cu zgarcenie. Cele mai multe preparate erau facute fara zahar:

• dulceturile se faceau din fructe bine coapte fara zahar adaugat
• prajiturile se faceau tot fara zahar, ori cu fructe bine coapte ori cu marmelade, tot fara zahar

Nimeni nu ducea lipsa zaharului, pentru ca nici macar nu erau obisnuiti cu el.

O observatie interesanta o prilejuieste analiza modului de alimentatie in judetul Olt, unde, dupa ce constata ca aici “hrana e mai mult vegetala”, dr. Crainiceanu afirma ca locuitorii “sunt vegetarieni, pentru ca prepararea bucatelor e astfel mai usoara.” Interesant – nu? – prin comparatie cu mentalitatea de azi, cel putin la orase, unde lumea considera ca e mai greu sa gatesti de post si ca tot cu niste carne rezolvi problema mesei mai repede.

Lucru curios pentru noi astazi, este faptul ca taranii isi luau proteinele si din alte surse animale precum melcii sau scoicile! Cum de-au ajuns bucate taranesti – pe atunci solutii ieftine de sporire a aportului de proteine – sa se transforme in mancaruri pretentioase, exotice si de lux? E o enigma culturala!

Ce a mai ramas din felul de a manca al romanilor de acum 100 de ani? Cu bune si cu rele, schimbarile in acest domeniu oglindesc mersul lumii in aceasta suta de ani.

Astazi, stilul de viata intr-un ritm tot mai accelerat si rapid, conduce societatea la o alimentatie preparata in acelasi ritm, vezi utilizarea microundelor si efectele ei nocive, sau consumul mare de semipreparate culminand cu mancarea fast food, una dintre cele mai agresive pentru sanatatea noastra pe termen lung.

La ora actuala, cele mai consumate produse de catre romani sunt carnea, mezelurile, painea, legumele si fructele. Produsele pe care romanii cheltuiesc cei mai multi bani de-a lungul unui an sunt carnea (27% din totalul bugetului pentru alimente proaspete), legumele (20%) si mezelurile (16%).

Daca trendul acesta se mentine, ma intreb cat de simplu va raspunde Google peste 100 de ani la intrebarea: ce mancau romanii in urma cu 100 de ani? E102, E110, E124, E131, E123, etc.

Societatea in care traim astazi s-a schimbat mult, in multe privinte. Cu ajutorul tehnologiei, pe de-o parte ne-am simplificat viata, pe de alta parte ne-am complicat-o! Noi stim astazi mai multe decat stiau stramosii nostri despre hrana, iar cunoasterea ar trebui sa ne ajute sa discernem si sa pastram ceea ce merita pastrat.

Un lucru este cert: ingrijorarile si supararea intuneca mintea si perspectiva asupra vietii. De aceea, deprimatii dorm mult iar stresatii batatoresc bine cararea catre frigider!

Sa ne gandim bine atunci cand mai vrem sa afirmam ca ducem o viata ca stramosii nostri pentru ca:

• ei beau apa de izvor, noi bem apa din plastic
• ei respirau aer curat, noi respiram aer poluat
• ei se hranau cu alimente gustoase, noi ne umplem burtile cu calorii goale
• ei contemplau natura la umbra unui nuc, noi dam like pe Facebook
• noi suntem stresati si grabiti, ei erau relaxati si cumpatati
• noi traim intre plasticuri si betoane, ei traiau in comuniune cu natura
• ei vorbeau unii cu altii, cu noi vorbeste televizorul
• etc.

Ca sa incheiem intr-un ton optimist: viata e frumoasa, si acum si atunci, bucura-te de fiecare clipa, pentru ca este unica! Dar respecta-te si pretuieste-te pentru ca meriti ce e mai bun si mai sanatos!

Sanatatea este un bun pretios de care ar fi bine sa avem grija. Tentatii si primejdii sunt la tot pasul, depinde doar de noi ce alegeri facem si ce stil de viata adoptam…traim perioada cu cele mai multe optiuni posibile.

Sanatatea sau boala sunt un rezultat, o consecinte, NU o intamplare sau un blestem!

Traieste frumos, mananca sanatos!