Încarc...
Continut articol
Așa cum am mai precizat, tubul digestiv găzduiește trilioane de bacterii care formează microbiomul intestinal, un ecosistem complex ce influențează sănătatea metabolică, sistemul imunitar, tendința de îngrășare și chiar funcțiile cognitive sau starea emoțională.
Studii relativ recente sugerează că aceste microorganisme pot influența inclusiv comportamentele alimentare, poftele și chiar dependențele de anumite alimente sau substanțe.
În acest articol vom explora mecanismele prin care microbiomul intestinal poate controla preferințele alimentare și cum contribuie la dependența de zahăr, carbohidrați rafinați și alte substanțe nu tocmai binevenite.
Microbiomul intestinal și creierul – axa microbiotă-intestin-creier
Relația dintre intestin și creier este bidirecțională și este reglată de axa microbiom-intestin-creier, coordonată de nervul vag. Aceasta funcționează prin mai multe mecanisme:
- Neurotransmițători: Bacteriile intestinale produc neurotransmițători esențiali precum serotonina, dopamina și GABA, care influențează stările emoționale și comportamentele alimentare. De exemplu, anumite tulpini de Lactobacillus și Bifidobacterium pot stimula producția de serotonină, având un efect pozitiv asupra dispoziției și reducând nevoia de consum excesiv de alimente nesănătoase.
- Metaboliți microbieni: Acizii grași cu lanț scurt (AGLC), produși prin fermentația fibrelor, reglează apetitul prin interacțiunea cu receptorii din intestin și creier.
- Nervul vag și sistemul imunitar: Nervul vag transmite semnale între intestin și creier, iar microbiomul influențează acest proces prin eliberarea unor substanțe care pot stimula senzația de foame sau sațietate.
Practic o floră bacteriană saprofită nesănătoase menține cercul vicios al alimentației nocive și dependențele de alimente nesănătoase.
Cum influențează bacteriile intestinale poftele alimentare
Sunt mai multe pofte, foarte frecvente și foarte dăunătoare, care sunt serios influențate de starea și compoziția microbiomiomului intestinal.
Pofta pentru zahăr și carbohidrați rafinați
Flora saprofită bacteriană a intestinului uman conține bacterii specializate în metabolizarea zahărului. Tulpini precum Firmicutes și Candida pot determina creșterea dorinței de zahăr prin:
- Creșterea producției de dopamină: Zahărul stimulează producția de dopamină, neurotransmițătorul asociat recompensei, dar anumite bacterii pot amplifica acest efect, ceea ce duce la un ciclu de dependență alimentară.
- Alterarea semnalelor de foame: Firmicutes extrag mai multe calorii din alimente și influențează secreția de grelină (hormonul foamei), ceea ce face ca persoanele cu un dezechilibru al microbiomului să aibă pofte intense de dulciuri și carbohidrați.
- Decizii greșite: Acumularea kilogramelor în plus este de multe ori un drum cu sens unic, pentru că flora bacteriană intestinală se modifică și întreține această stare de supraponderabilitate. Așa cum am precizat în această legitate, flora bacteriană intestinală este diferită de la o persoană „slabă” la una „grasă” și bacteriile intestinale influențează atât excesul de alimente, cât și poftele nesănătoase.
Dependența de alimente ultraprocesate
Bacteriile intestinale influențează modul în care percepem gustul și textura alimentelor. Un dezechilibru al microbiomului poate duce la o preferință exagerată pentru alimente ultraprocesate bogate în grăsimi și aditivi. Acest lucru se întâmplă deoarece:
- Bacteriile specializate în digerarea grăsimilor eliberează compuși care stimulează consumul de lipide.
- Microbiomul alterat poate reduce sensibilitatea receptorilor gustativi, făcând ca alimentele sănătoase să pară mai puțin apetisante.
Pofta de alcool și alte substanțe
Microbiomul influențează și consumul de alcool prin două mecanisme principale:
- Disbioza și permeabilitatea intestinală: O disbioză severă favorizează inflamația și crește dorința de alcool, deoarece organismul încearcă să compenseze lipsa anumitor neurotransmițători, cum ar fi dopamina.
- Fermentația internă: Unele specii microbiene, precum Klebsiella pneumoniae, pot fermenta carbohidrații și produce alcool endogen, ceea ce poate contribui la o predispoziție crescută pentru consumul de alcool.
Strategii pentru echilibrarea microbiomului și reducerea poftelor alimentare
Primul pas este auto-observarea și conștientizarea faptului că expresia „avem un al doilea creier în intestin” este cât se poate de reală, chiar dacă nu în sens propriu. Soluțiile pleacă tot de la nivelul alimentației și al suplimentelor, iar principalul scop este stimularea bacteriilor benefice în dauna celor care ne fac rău.
Alimentația bogată în prebiotice și probiotice
– Prebioticele (fibre alimentare) susțin dezvoltarea bacteriilor benefice. Exemple: salate, frunze verzi, rădăcinoase, usturoi, ceapă, sparanghel, banane verzi, ovăz.
– Probioticele conțin bacterii benefice care reechilibrează flora intestinală. Exemple: iaurt, chefir, varză murată, miso, kimchi sau suplimente cu Probiotice
Suplimente care ajută la reglarea microbiomului
– L-glutamina: Ajută la refacerea mucoasei intestinale și reducerea inflamației.
– Berberina: Reduce creșterea excesivă a Candida și Firmicutes.
– Acid butiric: Susține sănătatea microbiomului și reduce inflamația intestinală.
Evitarea alimentelor care favorizează bacteriile „nocive”
Reducerea conștientă și consecventă a consumului de zahăr, alcool, alimente ultraprocesate și antibiotice inutile poate preveni disbioza intestinală.
Reglarea stresului și somnului
– Tehnici de relaxare: Inducerea unei stări de relaxare este mai importantă decât ai putea crede, rugăciunea, meditația și exercițiile de respirație pot reduce stresul și echilibra microbiomul.
– Un somn odihnitor: Dereglările în ritmul circadian afectează multe arii ale organismului, inclusiv flora intestinală, favorizând poftele alimentare nesănătoase.
Este nevoie să ne preocupe mai mult sănătatea florei noastre saprofite și dezvoltarea de bacterii care ne sunt prietenoase și ne ajută atât pentru o imunitate optimă, o greutate normală și pentru pofte alimentare care să susțină sănătatea.
Bacteriile intestinale joacă un rol esențial în determinarea poftelor alimentare și pot contribui la dependența de zahăr, carbohidrați, grăsimi și chiar alcool. Prin reechilibrarea microbiomului intestinal prin dietă, suplimente și gestionarea stresului, se poate reduce influența acestor microorganisme asupra comportamentului alimentar. Aceste descoperirile din domeniul microbiomului deschid noi direcții pentru tratarea obezității, dependențelor alimentare și a problemelor metabolice prin intervenții personalizate asupra micorbiomului intestinal.
Bucuros să te știu sănătos,
Farm. Adrian Ienin
Referințe:
– https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32791111/
– https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8954387/
– https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0013935124011319
– https://gut.bmj.com/content/73/11/1893
– https://medicine.yale.edu/news-article/treating-obesity-with-gut-microbiota/
