Cum să faci inhalatii corect: ghid pas cu pas pentru o respirație ușoară

Inhalatiile sunt una dintre cele mai vechi și mai simple metode naturale de a calma nasul înfundat, tusea și disconfortul de la nivelul căilor respiratorii. Făcute corect, pot susține tratamentul și pot grăbi vindecarea, oferind în plus o stare de confort respirator, atât la adulți, cât și la copii. În acest articol vei afla, pas cu pas, cu ce putem face inhalatii, cum se fac corect și chiar în ce situații nu sunt recomandate.

Ce sunt inhalatiile si cum actioneaza?

Înainte să vorbim despre rețete și soluții pentru inhalatii, este important să înțelegem ce sunt, de fapt, inhalatiile și cum acționează asupra căilor respiratorii. O explicație simplă te va ajuta să alegi metoda potrivită pentru nasul înfundat, bronșită sau sinuzită.

Inhalatiile reprezintă o metodă prin care introducem în căile respiratorii vapori de apă, soluții saline, infuzii de plante, uleiuri esențiale sau particule foarte fine (aerosoli) din anumite substanțe recomandate medical. Scopul principal este de a hidrata și fluidiza mucusul, de a calma inflamația și de a facilita eliminarea secrețiilor.

Beneficii pentru nas infundat si caile respiratorii

Pentru inhalatii nas infundat, aburul cald sau soluțiile saline ajută la:

• subțierea secrețiilor vâscoase;
• curățarea mucoasei nazale;
• calmarea iritației de la nivelul gâtului și nasului;
• ameliorarea respirației, mai ales noaptea.

În plus, inhalatiile pot crește confortul respirator și în alte afecțiuni ale căilor aeriene, atunci când sunt folosite corect și în paralel cu tratamentul recomandat de medic.

Inhalatii pentru bronsita, raceala si sinuzita

Pe lângă efectul lor asupra nasului, inhalatiile pot fi de ajutor în episoade de răceală, bronșită ușoară sau sinuzită, pentru a sprijini fluidizarea secrețiilor și eliminarea lor. Nu înlocuiesc tratamentul, dar pot fi un ajutor important pentru confortul zilnic.

În inhalatii pentru bronsita, aburii calzi sau aerosolii din soluții recomandate de medic ajută la:

• fluidizarea secrețiilor bronșice;
• ușurarea tusei productive;
• calmarea senzației de greutate în piept.

În sinuzită, cu ce se fac inhalatii pt sinuzita contează mult: se preferă de obicei soluții saline, apă de mare sau plante cu efect decongestionant, pentru a favoriza drenajul secrețiilor din sinusuri.

Cu ce putem face inhalatii – cele mai folosite solutii

Acum că știm cum acționează inhalatiile, urmează întrebarea firească: cu ce putem face inhalatii acasă, în siguranță? Există câteva soluții clasice, simple, pe care le poți folosi atât pentru adulți, cât și pentru copii, adaptând însă metoda în funcție de vârstă.

Inhalatii cu ser fiziologic – pentru copii si adulti

Inhalatiile cu ser fiziologic sunt printre cele mai sigure și mai blânde variante, potrivite atât pentru adulți, cât și pentru copii, inclusiv în terapia cu nebulizator. Serul fiziologic (0,9% NaCl) are o concentrație similară cu cea a plasmei sangvine din organism și ajută la hidratarea mucoasei.

Beneficiile inhalatiilor cu ser fiziologic:

• pot fi folosite frecvent, fără iritarea mucoasei;
• ajută la fluidizarea mucusului din nas și bronhii;
• sunt potrivite pentru inhalatii nas infundat, răceală ușoară sau tuse productivă;
• sunt recomandate adesea la copii, în nebulizatoare – aparate pentru aerosoli.

Serul fiziologic poate fi folosit simplu, sau asociat, la recomandarea medicului, cu anumite medicamente pentru aerosoli (bronhodilatatoare, antiinflamatoare, mucolitice), mai ales în bronșite, astm sau alte afecțiuni respiratorii.

Inhalatie cu sare de mare sau sare grunjoasa

O altă metodă tradițională este inhalatia cu sare, în special sare de mare sau sare grunjoasă, dizolvată în apă fierbinte. Vaporii de apă salină ajută la curățarea și fluidizarea secrețiilor de la nivelul nasului și gâtului.

Cum se face:

• încălzești apă până aproape de punctul de fierbere;
• adaugi 1–2 linguri de sare de mare sau sare grunjoasă (poți folosi și sare naturala de baie simplă, fără parfumuri și aditivi);
• amesteci până se dizolvă și apoi faci inhalatie cu abur, cu grijă să nu fie prea fierbinte.

Această variantă poate fi utilă în nas înfundat, secreții groase sau sinuzită, însă nu este recomandată la copii foarte mici sau la persoane cu pielea foarte sensibilă la abur fierbinte. De asemenea, nu se folosește în nebulizator, ci doar ca inhalatie cu abur.

Infuzie de ceai pentru raceala (musetel, tei, cimbru, soc)

Pentru persoanele care preferă remedii naturale, ceaiurile pentru raceala pot fi folosite și în inhalatii cu abur. Plante precum mușețelul, teiul, cimbrul sau florile de soc au efect emolient, ușor antiinflamator și pot calma iritația.

Poți folosi:

• ceai de musetel – blând, emolient, potrivit și pentru copii mai mari;
• ceai de tei – relaxant, poate calma ușor și sistemul nervos;
• cimbru – cu efect antiseptic ușor, util în tuse productivă;
• flori de soc – ajută la stimularea transpirației și susțin imunitatea.

Prepara o infuzie concentrată de plante (2–3 linguri de plante la 500 ml apă fierbinte), lasă câteva minute, apoi folosește lichidul pentru inhalatie cu abur. Pe lângă inhalatie, poți consuma aceste ceaiuri și intern, în funcție de recomandările medicului sau ale farmacistului.

Ulei esential pentru raceala si nas infundat (eucalipt, pin, menta)

Mulți pacienți întreabă ce ulei esential pentru raceala pot folosi în inhalatii. Uleiurile esențiale de eucalipt, pin sau mentă sunt recunoscute pentru efectul lor decongestionant, dar trebuie utilizate corect și cu prudență.

Important:

• uleiurile esențiale NU se pun în nebulizator – pot irita grav căile respiratorii și pot distruge aparatul;
• se folosesc doar în inhalatii cu abur, adăugând 1–2 picături în apă caldă (nu clocotită);
• uleiurile esențiale se pot pune în difuzor de aromoterapie (care este diferit de un nebulizator) care difuzează în cameră uleiurile, nu direct în căile respiratorii.
• nu se folosesc la copii mici, mai ales sub 2–3 ani, decât la indicația explicită a medicului;
• se recomandă doar uleiuri pure, de calitate, din gama de uleiuri esentiale sigure pentru uz inhalator.

În cantitatea și forma potrivită, uleiurile esențiale pot ușura respirația, pot reduce senzația de nas înfundat și pot aduce un confort suplimentar în timpul răcelii. În plus pot acționa și prin sitmularea subtilă a altor sisteme de vindecare, inclusiv sistemul imunitar.

Inhalatii cu apă de mare hipertonică

În rinite, sinuzite și episoade cu secreții foarte groase, se folosesc frecvent inhalatii cu apă de mare hipertonică sau Plasma Quinton. Aceste soluții conțin o concentrație mai mare de sare decât serul fiziologic și au un efect decongestionant mai intens.

Beneficii:

• ajută la reducerea edemului mucoasei nazale;
• fluidizează și mobilizează secrețiile groase din nas și sinusuri;
• pot fi folosite în cure scurte în episoade de sinuzită sau rinite persistente.

Apă de mare hipertonică se găsește și sub formă de spray nazal sau soluții pentru lavaj nazal; unele pot fi asociate cu inhalatii prin abur, însă întotdeauna este important să respecți recomandările de pe ambalaj sau indicațiile medicului ORL.

Cum se fac inhalatiile – ghid pas cu pas

După ce ai ales soluția potrivită – ser fiziologic, sare, ceai sau apă de mare – este esențial să știi și cum se fac inhalatiile, astfel încât să fie eficiente, dar și sigure pentru tine și pentru copil. În continuare găsești un ghid clar, pas cu pas.

Metoda clasica cu bol și apa fierbinte

Metoda clasică este simplă și accesibilă, dar necesită atenție pentru a evita arsurile cu abur.

Pași de urmat:

• încălzește apă până aproape de fierbere și toarn-o într-un bol stabil;
• adaugă sarea, ceaiul sau, eventual, 1–2 picături de ulei esențial (la adulți);
• lasă apa să se răcorească 1–2 minute, astfel încât aburul să fie cald, dar suportabil;
• așază-te confortabil, acoperă capul cu un prosop mare și inspiră aburul pe nas și gură, alternativ;
• păstrează o distanță sigură față de bol, astfel încât să nu simți aburul ca fiind “arzător”;
• durata unei inhalatii clasice este, de obicei, de 5–10 minute.

Această metodă nu este recomandată la copii mici, din cauza riscului mare de arsuri și răsturnare a bolului cu apă fierbinte.

Inhalatii cu nebulizator sau inaltator electric

Pentru copii, vârstnici sau persoane cu afecțiuni respiratorii cronice, inhalatiile cu ajutorul unui nebulizator sau aparat de aerosoli sunt, de multe ori, mai sigure și mai eficiente. Aparatul transformă soluția lichidă în particule foarte fine, ușor de inspirat.

Cum se folosesc:

• introduci în recipientul aparatului ser fiziologic sau soluția recomandată de medic;
• montezi masca sau piesa bucală și pornești aparatul;
• respiri normal, pe gură și nas, timp de 5–10 minute, sau cât spune medicul;
• la final, cureți și dezinfectezi piesele aparatului conform instrucțiunilor.

Te poți orienta către nebulizatoare – aparate pentru aerosoli potrivite pentru copii și adulți. Este foarte important să folosești aparatul doar cu soluții destinate administrării prin inhalare – niciodată cu uleiuri esențiale sau alte lichide neavizate.

Cât durează inhalația și de câte ori pe zi se face

O altă întrebare frecventă este legată de durata și frecvența inhalațiilor. Deși există recomandări generale, durata exactă și numărul de ședințe zilnice trebuie adaptate în funcție de vârstă, afecțiune și indicația medicului.

În general:

• o inhalatie durează între 5 și 15 minute, în funcție de metoda aleasă;
• se pot face de 1–3 ori pe zi, în episoade acute de răceală sau sinuzită;
• în bronșite sau afecțiuni cronice, medicul poate recomanda scheme speciale de terapie inhalatorie.

Este important să nu exagerezi: inhalatiile prea frecvente sau cu abur foarte fierbinte pot irita mucoasa și pot agrava simptomele.

Cand se fac inhalatii – inainte sau dupa masa?

Mulți pacienți întreabă cand se fac inhalatii, pentru a evita greața sau disconfortul. De regulă, inhalatiile se fac:

• la cel puțin 30–60 de minute după masă, pentru a nu provoca greață;
• nu imediat înainte de somn, mai ales dacă tusea se intensifică după fluidizarea secrețiilor;
• la ore relativ fixe, dacă urmezi o schemă recomandată de medic (de exemplu, dimineața și seara).

La copii, este bine ca inhalatiile să fie făcute într-un moment în care cei mici sunt liniștiți, eventual transformați într-un mic ritual de îngrijire, pentru a nu crea anxietate.

Greșeli frecvente în inhalatii

Pentru ca inhalatiile să fie cu adevărat de ajutor, este esențial să eviți câteva greșeli comune, care pot aduce mai multe probleme decât beneficii.

• Abur prea fierbinte – poate provoca arsuri ale pielii și mucoaselor sau poate agrava inflamația.
• Folosești uleiuri esențiale în nebulizator – acest lucru este periculos și contraindicat; uleiurile se folosesc doar în abur, la adulți, în cantități mici.
• Inhalatii prea lungi sau prea dese – pot irita mucoasa, provocând mai multă secreție și tuse.
• Folosirea unor soluții sau substanțe neadecvate – de exemplu, oțet, alcool sau alte lichide iritante.
• Necurățarea aparatului de aerosoli – crește riscul de contaminare bacteriană și infecții.

Dacă nu ești sigur(ă) cu privire la o anumită soluție sau metodă, cere sfatul medicului sau al farmacistului înainte de a o folosi.

Tipuri de inhalatii – care este diferența dintre abur și nebulizare?

Mulți oameni confundă inhalațiile cu abur cu terapia prin nebulizare, deși sunt destul de diferite. Pentru a alege corect, e important să știi cum acționează fiecare și în ce situații este recomandată.

Inhalatii cu abur – când sunt utile și când NU

Inhalatiile cu abur folosesc apa fierbinte (eventual cu săruri, ceai sau uleiuri esențiale la adulți) pentru a produce vapori calzi. Aceștia ajung în special la nivelul nasului, gâtului și, într-o măsură mai mică, la bronhii.

Sunt utile:

• în răceli ușoare, nas înfundat, rinite;
• în sinuzite, pentru a fluidiza secrețiile;
• la adulți și copii mai mari, cu supraveghere atentă.

Nu sunt recomandate:

• la copii mici (sub 3–4 ani), din cauza riscului de arsuri;
• la persoane cu astm sau sensibilitate mare a căilor respiratorii, fără acordul medicului;
• în febră mare sau stare generală foarte alterată.

Inhalații cu nebulizator – pentru cine sunt recomandate

Inhalatiile cu nebulizator (aerosoli) folosesc un aparat special, care transformă soluțiile recomandate de medic în particule fine, ușor de inspirat. Acestea ajung mai adânc în căile respiratorii, până la nivelul bronhiilor și bronșiolelor.

Terapia cu aerosoli este indicată:

• la copii, inclusiv la vârste fragede (cu soluții potrivite);
• în bronșita acută sau cronică, bronșiolită, astm bronșic;
• în episoade de tuse severă sau spasm bronșic, când medicul recomandă medicamente inhalatorii;
• la persoane vârstnice sau sensibile, care nu tolerează aburul fierbinte.

Pentru această metodă sunt necesare soluții speciale pentru inhalare și nebulizatoare – aparate pentru aerosoli de calitate, folosite și întreținute corect.

Ce metodă aleg? (comparație clară)

Alegerea metodei depinde de vârstă, diagnostic și recomandarea medicului. Ca idee generală:

• Aburul – mai potrivit pentru adulți, rinite, sinuzite ușoare și inhalatii nas infundat, când nu există contraindicații.
• Nebulizatorul – preferat la copii, în inhalatii pentru bronsita, bronșiolite, astm sau tuse severă.

Dacă există dubii, mai ales în cazul copiilor sau persoanelor cu boli cronice, e bine să ceri sfatul medicului înainte de a începe o schemă de inhalatii.

Inhalatii la copii și bebeluși – recomandări sigure

Când vine vorba de copii, siguranța este pe primul loc. Inhalațiile pot fi de mare ajutor pentru nasul înfundat, tuse sau bronșită, dar trebuie adaptate vârstei și făcute cu multă atenție.

Cu ce se fac inhalatiile la bebeluși

La bebeluși, nu se recomandă inhalatiile cu abur fierbinte, din cauza riscului de arsură și a sensibilității mucoasei. Cel mai frecvent, medicul pediatru recomandă:

• ser fiziologic pentru aerosoli;
• sau combinații prescrise special (ser + medicament pentru inhalare).

În plus, pentru curățarea nasului, se pot folosi spray-uri nazale blânde, pe bază de apă de mare sau ser fiziologic, în completarea inhalatiilor recomandate de medic.

De la ce vârstă sunt sigure inhalatiile cu abur

Inhalatiile cu abur clasic (bol cu apă fierbinte) se iau în considerare abia la copii mai mari, care înțeleg instrucțiunile și pot sta liniștiți, fără riscul de a răsturna bolul. Chiar și atunci:

• apa nu trebuie să fie clocotită, ci doar foarte caldă;
• distanța față de abur trebuie să fie confortabilă;
• un adult trebuie să fie permanent lângă copil.

Pentru copiii mici, varianta cea mai sigură rămâne nebulizatorul cu soluții recomandate de medic.

Ce soluții sunt sigure în nebulizator pentru copii

În general, la copii se folosesc:

• ser fiziologic simplu – pentru hidratarea căilor respiratorii;
• soluții saline recomandate de medic;
• medicamente inhalatorii (bronhodilatatoare, antiinflamatoare) prescrise de medicul pediatru sau pneumolog.

Nu se folosesc niciodată în nebulizator:

• uleiuri esențiale;
• ceaiuri sau infuzii de plante;
• soluții improvizate acasă.

Pentru întărirea imunității copilului, poți discuta cu medicul despre introducerea unor suplimente pentru imunitate, dar acestea nu înlocuiesc niciodată tratamentul sau terapia inhalatorie indicată de specialist.

Inhalatii pentru afectiuni specifice

În funcție de problema cu care te confrunți – nas înfundat, bronșită, sinuzită – modul în care faci inhalațiile și soluțiile alese pot fi diferite. Mai jos găsești câteva direcții generale, orientative.

Inhalații pentru nas infundat și rinită

Pentru inhalatii nas infundat, cele mai folosite sunt:

• abur cu apă și sare de mare/sare grunjoasă;
• inhalatii cu apă de mare hipertonică (în anumite formule, conform indicațiilor);
• ser fiziologic prin nebulizator, mai ales la copii.

În rinite alergice, unii pacienți simt un ușor beneficiu din inhalatii, dar schema de tratament trebuie stabilită obligatoriu de medicul alergolog sau ORL.

Inhalații pentru bronșită și tuse productivă

În inhalații pentru bronșită, scopul este să fluidizezi secrețiile și să ajuți la eliminarea lor. Se folosesc, de obicei:

• ser fiziologic prin nebulizator;
• la indicația medicului – mucolitice sau bronhodilatatoare pentru inhalare;
• la adulți, uneori, inhalatii cu abur cu ceai de cimbru sau plante pentru tuse.

Tusea productivă nu trebuie blocată complet, ci ajutată să devină mai eficientă, pentru a elimina mucusul. Dacă tusea este foarte puternică, durează mult sau este însoțită de febră mare și stare generală proastă, mergi la medic pentru investigații.

Cu ce se fac inhalații pentru sinuzită – rețete utile

În sinuzită, cheia este drenajul secrețiilor din sinusuri. De aceea, cu ce se fac inhalații pentru sinuzită contează foarte mult.

Se pot folosi:

• abur cu sare de mare sau sare grunjoasă;
• inhalatii cu apă de mare hipertonică (în funcție de produs și indicații);
• infuzie de mușețel și cimbru pentru inhalație cu abur (la adulți).

Inhalațiile se pot combina cu lavajul nazal cu apă de mare sau ser fiziologic și tratamentul local/antibiotic (dacă este cazul) recomandat de medicul ORL. Nu trata sinuzita doar cu remedii naturale dacă simptomele persistă sau se agravează.

Contraindicatii și precautii

Deși sunt considerate o metodă blândă, inhalațiile nu sunt potrivite pentru toată lumea și nici în orice moment. Este foarte important să știi când trebuie evitate și ce riscuri pot exista.

Când NU se recomandă inhalațiile

În anumite situații, inhalațiile (mai ales cu abur fierbinte) pot agrava simptomele sau pot fi periculoase.

Contraindicații medicale (astm, BPOC, febră mare, otită acută)

Inhalatiile cu abur pot fi contraindicate sau permise doar cu acordul medicului în:

• astm bronșic sau hiperreactivitate bronșică – aburul fierbinte poate declanșa bronhospasm;
• BPOC – pacienții trebuie să urmeze strict indicațiile pneumologului;
• febră mare sau stare generală foarte proastă – organismul este deja suprasolicitat;
• otită acută – aburul fierbinte poate accentua durerea sau inflamația.

În aceste situații, nu începe inhalatii fără a discuta cu medicul curant.

Riscuri practice: arsuri, alergii, iritații, greșeli de utilizare

Chiar și la persoanele sănătoase, inhalatiile pot avea unele riscuri dacă nu sunt făcute corect:

• arsuri cu abur – din cauza apei prea fierbinți sau a apropierii exagerate de bol;
• alergii la anumite plante sau uleiuri esențiale folosite pentru inhalatii;
• iritarea mucoasei prin inhalatii prea dese sau prea lungi;
• contaminarea aparatului de aerosoli, dacă nu este curățat și dezinfectat corect.

În plus, utilizarea necorespunzătoare a uleiurilor esențiale (concentrații mari, combinații întâmplătoare, aplicare la copii mici) poate provoca reacții nedorite, de la iritații până la bronhospasm.

Riscuri – arsuri, alergii, sensibilitate la uleiuri esentiale

Dacă observi:

• înroșirea intensă a pielii sau senzație de arsură la nivelul feței;
• dificultăți de respirație după inhalatii;
• tuse puternică, piuit sau senzație de constricție în piept;
• erupții cutanate sau mâncărime intensă

oprește imediat inhalatiile și contactează medicul. Persoanele cu teren alergic sau astm trebuie să fie deosebit de prudente, mai ales la ulei esential pentru raceala.

Întrebări și răspunsuri (FAQ)

Pentru că întrebările despre inhalatii sunt foarte frecvente, am adunat mai jos răspunsuri clare la cele mai comune nelămuriri.

Cu ce se pot face inhalatii pentru nas infundat?

Pentru nasul înfundat, se pot face inhalatii cu:

• abur și sare de mare/sare grunjoasă;
• apă de mare hipertonică (în formule speciale și conform indicațiilor);
• ser fiziologic prin nebulizator, în special la copii.

La adulți, se pot folosi ocazional și 1–2 picături de ulei esențial de eucalipt sau mentă în abur (nu în nebulizator!), dacă nu există alergii sau afecțiuni respiratorii care să le contraindice.

Când se fac inhalații – dimineața sau seara?

Inhalatiile se pot face atât dimineața, cât și seara, însă este bine să ții cont de câteva aspecte:

• dimineața – ajută la fluidizarea secrețiilor acumulate peste noapte și la o respirație mai ușoară pe parcursul zilei;
• seara – pot ușura respirația înainte de culcare, dar la unii oameni pot accentua tusea imediat după;
• ideal – la 30–60 de minute după mese și nu chiar înainte de culcare, mai ales dacă tusea este foarte productivă.

Care este diferența dintre nebulizator și difuzor de aromoterapie?

Deși ambele aparate par, la prima vedere, similare – pentru că „scot aburi” sau „ceva de respirat” – nebulizatorul și difuzorul de aromoterapie au roluri complet diferite și nu trebuie folosite niciodată unul în locul celuilalt.

• Nebulizatorul (aparatul de aerosoli) este un dispozitiv medical. El transformă soluții speciale pentru inhalare (ser fiziologic, soluții saline, medicamente prescrise de medic) în particule foarte fine, care ajung adânc în căile respiratorii. Se folosește în bronșită, bronșiolită, astm sau alte afecțiuni respiratorii, la recomandarea medicului.
• Difuzorul de aromoterapie este un dispozitiv destinat pur aromatizării ambientului, nu terapiei medicale. În el se folosesc, de obicei, câteva picături de uleiuri esentiale diluate în apă, pentru a parfuma camera și pentru a crea o atmosferă relaxantă.

Este foarte important să știi că uleiurile esențiale nu se pun niciodată în nebulizator, deoarece pot irita grav căile respiratorii, pot declanșa crize de astm și pot deteriora aparatul. La fel, difuzorul de aromoterapie nu se folosește ca instrument de tratament pentru inhalatii pentru bronsita sau alte afecțiuni – rolul lui este doar de a dispersa aromele în aer, nu de a administra substanțe medicamentoase în plămâni.

Dacă îți dorești un aparat pentru tratament, vei alege un nebulizator/aparat de aerosoli; dacă îți dorești doar aromă plăcută în cameră și efect de relaxare, poți opta pentru un difuzor de aromoterapie, folosit corect, în spații aerisite și cu uleiuri potrivite.

Ce ulei esențial este bun pentru raceala si tuse?

La adulți, se folosesc cel mai des:

• ulei esențial de eucalipt – decongestionant nazal;
• ulei esențial de pin – susține respirația;
• ulei esențial de mentă – efect răcoritor și de deschidere a nasului.

Acestea se folosesc doar în abur, 1–2 picături la un bol mare de apă caldă, și numai dacă nu există alergii sau boli respiratorii care să le contraindice. Nu se utilizează în nebulizator și nu se recomandă la copii mici. Alege întotdeauna uleiuri esentiale pure, de calitate, și cere sfatul medicului sau al specialistului în fitoterapie atunci când ai dubii.

Concluzie: inhalatii corecte pentru o respirație mai ușoară

Inhalatiile pot fi un aliat de încredere în episoadele de nas infundat, răceală, bronșită sau sinuzită, dacă sunt făcute corect, cu soluții potrivite și ținând cont de vârstă și eventualele afecțiuni preexistente. Fie că alegi inhalatii cu ser fiziologic la nebulizator, abur cald cu sare sau plante medicinale, fie că folosești apă de mare hipertonică în episoade congestive, esențial este să respecți recomandările medicului și să fii atent(ă) la semnalele corpului.

Alege întotdeauna cu grijă cu ce se fac inhalatiile pt sinuzita, bronsita sau rinita, evită uleiurile esențiale în nebulizator și nu exagera cu durata sau frecvența ședințelor. La copii, siguranța este prioritară: preferă terapia cu aerosoli prescrisă de pediatru și renunță la improvizații cu abur fierbinte sau substanțe iritante.

Dacă simptomele persistă, se agravează sau sunt însoțite de febră mare și stare generală alterată, nu amâna consultul medical – inhalatiile sunt un sprijin valoros, dar nu înlocuiesc investigațiile și tratamentul de specialitate. Folosite cu înțelepciune, ele pot deveni o rutină simplă, naturală, care să îți aducă respirație mai ușoară, somn mai liniștit și un plus de confort pentru întreaga familie.

Bucuros să te știu sănătos,

Farm. Adrian Ienin

Referințe:

• Singh M, Singh M. Heated, humidified air for the common cold. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2017.
• Eccles R. Mechanisms of nasal congestion. Acta Otolaryngol Suppl. 2000.
• Tomooka LT, Murphy C, Davidson TM. Clinical study and literature review of nasal irrigation. Laryngoscope. 2000.
• Keojampa BK et al. Nasal saline irrigation. Otolaryngologic Clinics of North America. 2009.
• Harvey R et al. Nasal saline irrigations for the symptoms of chronic rhinosinusitis. Cochrane Review. 2015.
• Pynnonen MA et al. Effect of saline irrigation on nasal symptoms. Arch Otolaryngol Head Neck Surg. 2007.
• Kurt E et al. Effects of hypertonic and isotonic saline nebulization on airway. Chest. 2007.
• Rubin BK. Mucus, phlegm, and sputum in pulmonary disease. Chest. 2014.
• Dolovich MB et al. Device selection and outcomes of aerosol therapy. Chest. 2005.
• Amirav I, Newhouse MT. Deposition of aerosol medications in children. Chest. 2001.
• Everard ML. Use of nebulized therapy in children. Pediatr Drugs. 2002.
• Sathe NA et al. Saline irrigation and nebulization for viral infections. Agency for Healthcare Research and Quality (AHRQ).
• Zhang L, Mendoza-Sassi RA et al. Nebulized hypertonic saline for acute bronchiolitis. Cochrane Review.
• Wark P, McDonald VM. Nebulized bronchodilators and mucolytics in acute bronchitis. Clin Chest Med. 2013.
• Smucny J et al. Beta2-agonists for acute bronchitis. Cochrane Review.
• Srivastava JK et al. Chamomile: A herbal medicine of the past with modern applications. Mol Med Report. 2010.
• Lange K. Thyme extract for acute bronchitis. Arzneimittelforschung. 1998.
• ESCOP Monographs (European Scientific Cooperative on Phytotherapy) – mușețel, tei, cimbru, soc.
• Ali B et al. Essential Oils Used in Aromatherapy: A Systemic Review. Asian Pac J Trop Biomed. 2015.
• Reiter J et al. Essential oils and the respiratory tract. Respir Med. 2020.
• Tisserand R, Young R. Essential Oil Safety: A Guide for Health Professionals. (Ediția 2).
• European Medicines Agency (EMA). Guideline on the use of herbal substances including essential oils.
• American College of Chest Physicians – recomandări privind inhalarea substanțelor volatile.
• American Academy of Pediatrics (AAP). Bronchiolitis Clinical Practice Guidelines.
• NICE Guidelines (UK): Respiratory conditions in children – use of nebulized therapy.
• Pediatric Pulmonology Journal – studii privind aerosoli și ser fiziologic la copii mici.