Alergiile sunt reacții de tip imun ale organismului la substanțe din mediu, cunoscute sub numele de alergeni. Aceste reacții pot varia de la ușoare și deranjante până la severe și pot pune chiar viața în pericol, influențând în mod semnificativ calitatea vieții persoanelor afectate. Alergiile sunt o problemă tot mai frecvent întâlnită, afectând un număr în creștere de oameni de toate vârstele.

Ce reprezintă alergiile?

Alergiile reprezintă un răspuns exagerat al sistemului imunitar la substanțe aparent inofensive, cunoscute sub denumirea de alergeni. Sistemul imunitar al unei persoane care suferă de alergii, interpretează greșit aceste substanțe ca fiind o amenințare pentru organism și reacționează prin producerea de anticorpi. Atunci când acești anticorpi, numiți imunoglobuline E (notați drept IgE), se leagă de alergenii respectivi, se declanșează eliberarea de histamină în organism, cauzând simptomele asociate alergiilor. Cu cât se eliberează mai multă histamină în organism cu atât alergia este mai severă.

 Cât durează o alergie și de la ce pornește?

Este dificil de apreciat ce declanșează cu adevărat alergiile, întrucât este vorba despre o multitudine de substanțe din mediul înconjurător pe care organismul le întâlnește în viața de zi cu zi. Găsești mai jos câteva dintre elementele incriminate adesea pentru că induc alergii:

• Polenul eliberat de copaci, buruieni și plante poate provoca alergii respiratorii, precum febra fânului sau rinita alergică.
• Acarienii, organisme microscopice care trăiesc în praf și pe tegumente, pot declanșa reacții alergice la nivelul căilor respiratorii superioare.
• Pielea moartă și saliva animalelor de companie, precum și particulele de păr, pot fi elemente care provoacă reacții alergice la anumite persoane.
• Sporii de mucegai care se găsesc în locuințe, în special în zonele umede și întunecate, pot declanșa reacții alergice respiratorii.
• Alimentele precum arahidele, nucile, lactatele, ouăle și glutenul sunt alergeni comuni care pot provoca reacții alergice la unele persoane. În majoritatea cazurilor, pot trece de la 2-3 minute și până la câteva ore pentru ca o reacție din partea organismului să apară. Totuși, în ceea ce privește cât durează o alergie la alimente, este dificil de stabilit un răspuns anume.
• Antibioticele, analgezicele, anestezicele și alte medicamente pot declanșa reacții alergice la unii oameni.
• Anumite substanțe chimice și ingrediente din cosmetice, detergenți, săpunuri și produse de îngrijire personală pot provoca reacții alergice cutanate.

Care sunt principalele tipuri de reacție alergică?

În general, reacțiile alergice pot fi clasificate în mai multe tipuri, în funcție de mecanismul lor și de modul în care afectează organismul. Iată principalele tipuri de reacții alergice:

• Reacții alergice imediate (de tip I): Acestea sunt cele mai întâlnite și se manifestă rapid, de obicei în câteva minute până la câteva ore după expunerea la alergen. Sistemul imunitar eliberează substanțe chimice, printre care și histamina, cauzând astfel simptome precum umflarea, înroșirea pielii, mâncărimea, congestia nazală, strănutul, dificultăți respiratorii, precum și posibil șoc anafilactic, dar în cazuri extreme. Exemple de alergeni care pot provoca aceste reacții includ polenul, anumite alimente (cum ar fi arahidele, laptele sau fructele de mare) și înțepăturile de insecte.
• Reacții alergice întârziate (de tip II și tip III): Aceste reacții apar mai lent, de obicei la câteva ore sau zile după expunerea la alergen. În reacțiile de tip II, sistemul imunitar atacă celulele proprii ale organismului în loc să atace alergenul, cum ar fi în cazul bolilor autoimune. În reacțiile de tip III, sistemul imunitar produce complexe antigen-anticorp care se acumulează în diferite țesuturi ale corpului, declanșând inflamații și leziuni. Printre exemplele de afecțiuni cauzate de aceste reacții se numără urticaria, dermatita de contact și boala serului.
• Reacții alergice de hipersensibilitate întârziată (de tip IV): Aceste reacții sunt întârziate, care se manifestă între 48 și 72 de ore după expunerea la alergen. Ele implică un răspuns imunitar al celulelor T, care eliberează substanțe chimice inflamatorii în țesuturi, provocând umflături, roșeață, mâncărime și, uneori, vezicule. Dermatita de contact alergică este un exemplu obișnuit de reacție de tip IV.
• Reacții alergice locale și sistemice: Reacțiile alergice pot fi limitate la locul de contact cu alergenul, cum ar fi dermatita de contact, sau pot afecta întregul organism, cum ar fi șocul anafilactic. Reacțiile locale pot fi, de obicei, gestionate cu medicamente topice sau locale, în timp ce reacțiile sistemice necesită adesea intervenție medicală urgentă.

Câteva exemple de alergii și simptomele asociate acestora

Deși există o multitudine de simptome pentru alergii respiratorii, digestive ori cutanate, câteva dintre acestea sunt mai frecvent întâlnite. Iată cum se manifestă alergiile pe care o mulțime de persoane le dezvoltă:

1. Rinita alergică sezonieră (Febra fânului) – Una dintre cele mai întâlnite alergii este reprezentată de cea la polen, cunoscută sub numele de febra fânului sau rinita alergică sezonieră. Este declanșată de polenul eliberat de copaci, buruieni și plante în timpul sezonului de înflorire. Iată cum arată alergiile de acest fel: strănut frecvent, congestie nazală (asemănătoare celei întâlnite în răceală și gripă), lăcrimare excesivă, senzație de presiune sau durere în sinusuri.
2. Alergii la acarieni – Acarienii sunt microorganisme ce trăiesc în praf și pot fi găsite în special în textilele de casă, saltele, perne și covoare. Alergia la acarieni poate provoca simptome precum: tuse persistentă, mai ales noaptea, congestie nazală și secreții nazale apoase, strănut și iritație în zona ochilor.
3. Alergii la animale de companie – Alergiile la animale de companie sunt provocate de scuamele (piele moartă), saliva și particule de păr ale animalelor. Acestea pot provoca simptome precum mâncărime și iritație a ochilor, strănut, congestie și secreții nazale, erupții cutanate sau roșeață în zonele de contact cu animalul.

4. Alergii la alimente – Pot fi destul de variate și pot fi declanșate de o multitudine de alimente. Printre cele mai întâlnite alergii alimentare se numără:

• Alergia la arahide și alte nuci: Aceasta poate provoca reacții severe, inclusiv umflarea feței și gâtului, dificultăți de respirație și chiar șoc anafilactic.
• Alergia la lapte: Poate provoca simptome precum erupții cutanate, diaree și vărsături.
• Alergia la ouă: Pot apărea reacții cutanate, cum ar fi urticaria sau eczema, precum și simptome digestive, cum ar fi diareea sau vărsăturile.

În aceste situații, se recomandă abordarea unei diete cu alimente integrale, hipoalergenice, însă bogate în fibre, vitamine și nutrienți benefici.

5. Alergii la medicamente – Pot apărea la orice tip de medicament și pot induce simptome variate. Printre cele mai întâlnite alergii la medicamente se numără:

• Alergii la antibiotice: De exemplu, reacții alergice la penicilină sau sulfamide pot provoca erupții cutanate, mâncărime și umflarea feței.
• Alergii la analgezice: Analgezicele cum ar fi aspirina și ibuprofenul pot provoca reacții alergice, inclusiv urticarie, astm și chiar șoc anafilactic în cazuri rare.

Identificarea alergenului care provoacă reacția alergică și evitarea expunerii la acesta poate fi esențială în gestionarea și prevenirea reacțiilor alergice. În plus, tratamentele medicamentoase și terapiile de desensibilizare pot ajuta la controlul simptomelor și la creșterea calității vieții persoanelor afectate de alergii.

Cum se manifestă alergia și de ce alte probleme de sănătate trebuie diferențiate simptomele?

Înțelegerea diferențelor dintre alergii și alte probleme de sănătate este foarte importantă pentru diagnosticul și tratamentul corect al pacienților. Deși unele simptome pot fi foarte asemănătoare, există caracteristici distinctive care pot ajuta la diferențierea dintre alergii și alte afecțiuni. Mai jos sunt amintite câteva patologii față de care trebuie realizat un diagnostic diferențial față de alergii:

1. Infecții respiratorii: Infecțiile respiratorii, inclusiv răceala comună, gripa sau infecțiile virale și bacteriene ale căilor respiratorii superioare și inferioare, pot provoca simptome similare cu cele ale alergiilor, cum ar fi tusea, congestia nazală și strănutul. Infecțiile respiratorii pot fi însoțite de simptome suplimentare, cum ar fi febra, frisoanele și durerile în gât. Totodată, infecțiile respiratorii pot avea o evoluție mai lungă și mai severă decât alergiile, iar tratamentul poate implica antibiotice sau alte medicamente specifice.
2. Astmul bronșic: Este o afecțiune cronică, care se caracterizează prin inflamație și îngustarea căilor respiratorii, care poate fi declanșată de factori alergici și non-alergici. Deși astmul și alergiile pot avea simptome comune, cum ar fi tusea, dificultățile de respirație și senzația de presiune în piept, există câteva diferențe față de alergii. Mai întâi, astmul poate fi declanșat și de factori non-alergici, cum ar fi exercițiul fizic, frigul, fumul de tutun sau infecțiile respiratorii. De asemenea, tratamentul astmului poate implica utilizarea de medicamente inhalate, precum bronhodilatatoare și corticosteroizi, pentru a controla inflamația și a îmbunătăți respirația.
3. Reacții adverse la alimente: În această categorie intră intoleranța la gluten, lactoză și multe altele. Acestea pot provoca simptome digestive similare cu cele ale alergiilor alimentare, cum ar fi greața, balonarea și diareea. Totuși, reacțiile adverse la alimente sunt adesea cauzate de intoleranțe enzimatice sau sensibilități la anumite componente ale alimentelor, în timp ce alergiile alimentare sunt reacții imunologice. Din fericire, există suplimente nutritive care ajută organismul să tolereze aceste substanțe din alimente, fără a afecta negativ digestia. Diagnosticul și gestionarea reacțiilor adverse la alimente pot implica eliminarea sau reducerea consumului de alimente care provoacă simptomele, în timp ce alergiile alimentare pot necesita evitarea completă a alergenului și utilizarea de medicamente antihistaminice sau injecții cu epinefrină în caz de reacții severe.
4. Dermatite și afecțiuni cutanate: Afecțiunile cutanate, cum ar fi dermatita de contact, eczema și psoriazisul, pot provoca erupții cutanate, mâncărime și iritații, care pot fi confundate uneori cu simptomele alergiilor cutanate. Pe deoparte, dermatita de contact este declanșată de expunerea directă la anumite substanțe, cum ar fi detergenții sau metalele, iar pe de altă parte, alergiile cutanate sunt reacții imunologice la alergeni specifici. Nu în ultimul rând, eczema și psoriazisul sunt afecțiuni cronice ale pielii, care pot fi declanșate de factori genetici și de mediu, și pot necesita tratamente specifice, cum ar fi hidratarea pielii, medicamente topice sau terapie cu lumină.

Cum poți ține sub control simptomele din alergii?

Acum că ai înțeles ce sunt alergiile și de ce contează atât de mult să fii atent la ele, trebuie să cunoști și mijloacele prin care le poți ține sub control. Iată câteva sfaturi și recomandări pe care le poți pune în aplicare:

1. Evitarea alergenilor

Identifică alergenii care provoacă reacțiile tale alergice și încearcă să îi eviți pe cât posibil. Pentru alergiile respiratorii, folosește purificatoare de aer în casă și în birou și evită să te expui la polen pe timp de vânt sau după ploaie. În cazul alergiilor alimentare, este indicat să citești mereu cu mare atenție etichetele alimentelor și să eviți consumul de alimente care conțin ingredientele la care ești sensibil.

2. Utilizarea medicamentelor antialergice

Antihistaminicele sunt medicamente care pot ajuta la reducerea simptomelor alergice, cum ar fi mâncărimea, strănutul și secrețiile nazale. Acestea pot fi administrate oral sau sub formă de spray nazal sau picături oftalmice. Decongestionantele nazale pot ajuta la reducerea congestiei nazale și la ameliorarea presiunii din sinusuri. Medicamentele corticosteroide sub formă de spray nazal sau inhalator pot fi eficiente în controlul inflamației și a congestiei nazale asociate cu alergiile respiratorii. Mai mult decât atât, antioxidanții pot fi de un real ajutor pentru a întări organismul la contactele cu alergenii.

3. Imunoterapia (Terapia cu alergeni)

Imunoterapia, cunoscută și sub numele de „desensibilizare”, implică administrarea treptată a dozelor mici de alergen pentru a construi o toleranță la acesta. Acest tratament poate fi eficient în reducerea simptomelor alergice și în prevenirea reacțiilor severe în cazul formelor severe, cum ar fi alergiile la veninul de albine sau la anumite alimente. 

Un exemplu de desensibilizare este cel al alergiei la polen, când se administrează câte o singură bobiță de polen pacientului, mai apoi crescându-se doza la 2 bobițe, 3 bobițe și așa mai departe până când reacția alergică nu mai apare.

4. Tratament antialergic natural 

Natura are mereu soluții optime, inclusiv în cazul alergiilor. O combinație de plante care ajută organismul să regleze răspunsul imun poate să ducă la vindecarea alergiilor și poate fi o metodă mai sigură și mai eficientă decât tratamentele alopate. Astfel antialergicele naturale funcționează foarte bine în mai toate tipurile de alergii, inclusiv alergie la ambrozia.

5. Gestionarea stresului

Stresul poate agrava simptomele alergice, așa că încearcă să gestionezi stresul prin tehnici de relaxare, cum ar fi meditația, yoga sau respirația profundă. În perioadele cu niveluri ridicate de polen sau mucegai, încearcă să petreci mai mult timp în casă și să utilizezi purificatoare de aer pentru a reduce expunerea la alergeni.

6. Menținerea igienei personale și a curățeniei în casă

Spală-te pe mâini frecvent, în special după ce te-ai întors de afară sau după ce ai avut contact cu animalele de companie. Curăță regulat casa pentru a reduce expunerea la acarieni, mucegai și alți alergeni. Folosește huse de protecție pentru perne și saltele pentru a reduce expunerea la acarieni.

7. Abordarea holistică a alergiilor

Alergia este cauzată, așa cum am văzut deja de un răspuns exagerat al imunității care poate avea, din punct de vedere holistic mai multe cauze, dar cele mai frecvente sunt:

• prezenta în corp a diverselor substanțe toxice: metale grele (mercur, arsenic), substanțe nocive de origine alimentară (E-uri, coloranti, conservanti, …), medicamente, etc. care mențin sistemul imun într-un stadiu de excitare precum o oala plina care stă să fiarbă și să dea în foc
• un ficat intoxicat care nu mai reușește să detoxifice organismul suficient de bine
• lipsa somnului si oboseala acumulată, oboseala slăbește sistemul imunitar
• nivelul insuficient de vitamina D din organism, vitamina D fiind unul dintre cei mai importanți imunomodulatori
• aportul insuficient de acizi grași omega-3, care au efect antiinflamator și imunoreglator

8. Consultarea medicului și respectarea planului de tratament

Consultă medicul pentru evaluarea și diagnosticul corect al alergiilor tale. Medicul îți poate recomanda un plan de tratament personalizat, care să includă vitamine și minerale naturale, precum și medicamentele potrivite ori alte măsuri de gestionare a alergiilor.

Respectă cu strictețe planul de tratament recomandat de medic și întreabă-l despre orice nelămurire ai cu privire la alergiile tale și la modul în care să le ții sub control. Urmărind aceste strategii și prin colaborarea cu medicul tău, poți ține alergiile sub control și să te bucuri de tot ce îți place!

---

Referințe:

1. Finkelman F, Broide DH, Rothenberg ME, Bochner BS, Advances in mechanisms of asthma, allergy, and immunology in 2010
2. Hammad, H. , Lambrecht, B., The immunology of the allergy epidemic and the hygiene hypothesis. Nat Immunol 18
3. L Sensi, G Vighi, F Marcucci, F Frati, G Di Cara, Allergy and the gastrointestinal system, Clinical and Experimental Immunology