Reumatismul – de la definiția de bază și până la remedii cunoscute, află ce trebuie să știi despre această afecțiune

Continut articol

Reumatismul este un termen generic utilizat pentru a descrie o gamă largă de afecțiuni medicale care afectează sistemul muscular și pe cel scheletic, fiind o problemă de sănătate majoră. Deși termenul „reumatism“ poate părea familiar, multe persoane nu înțeleg pe deplin natura sa și impactul asupra vieții celor care suferă de această afecțiune. De aceea, este important să descoperi ce este reumatismul, care sunt tipurile cunoscute și simptomele observate, dar și mijloacele de diagnostic și remediile folosite în prezent.

Ce este reumatismul?

Dureri articulare reumatism — Poză de krakenimages.com pe Freepik.com

Reumatismul este un termen utilizat pentru a descrie mai mult de 100 de afecțiuni de natură medicală care afectează articulațiile, mușchii, oasele și țesuturile moi din jurul acestora. Această denumire comună adună o varietate de boli reumatologice, cum ar fi: artrita reumatoidă, osteoartrita, lupusul eritematos sistemic, fibromialgia și poliartrita reumatoidă, printre altele.

Care sunt cauzele reumatismului?

Reumatismul este o afecțiune complexă, iar cauzele care duc la apariția sa pot varia în funcție de tipul specific de reumatism. În general, reumatismul este rezultatul unui dezechilibru al metabolismului, al sistemului imunitar, a factorilor genetici și a celor de mediu. Cu toate acestea, despre reumatism se poate spune că poate fi indus de mai multe cauze:

Inflamația organismului: Inflamația organismului poate fi dată de mai multe elemente, printre care o alimentație preponderent pro-inflamatoare, un dezechilibru între raportul de Omega-3 și Omega-6, precum și un nivel prea mic de Vitamina D în organism. Această inflamație poate fi uneori sub-clinică, dar de multe ori poate fi detectată și prin probe de laborator (VSH, Proteina C reactivă sau ASLO).
Factori genetici: Predispoziția genetică poate juca un rol important în apariția anumitor tipuri de reumatism. Studiile au arătat că există anumite gene care pot crește riscul unei persoane de a dezvolta dureri de reumatism și afecțiuni asemănătoare, inclusiv artrita reumatoidă sau lupusul eritematos sistemic. În cazul multor afecțiuni de tip autoimun, precum artrita reumatoidă, există o influență genetică ce poate schimba modul în care sistemul imunitar al unei persoane reacționează la factorii de mediu. Totuși expresia genelor poate fi modificată de stilul de viață, astfel încât ponderea predispoziției genetice poate scădea semnificativ. Este mia degrabă în puterea noastră, ca prin stilul de viață să prevenim inflamațiile cronice și reumatismul
Factori imunologici: Reumatismul este adesea asociat cu anomalii în funcționarea sistemului imunitar. Printre noțiunile generale despre reumatism se numără și faptul că în unele situații, sistemul imunitar al organismului atacă greșit țesuturile sănătoase, provocând inflamație și afecțiuni articulare. Dezechilibrul imun poate fi declanșat de o varietate de factori, inclusiv infecții virale sau bacteriene, care pot declanșa o reacție imună exagerată. De cele mai multe ori aceasta reacție aberantă a sistemului imun are legătură cu un nivel prea mic de Vitamina D și cu o inflamație la nivelul colonului care perturbă mecanismele imune.
Infecția streptococică: Infecția cu Streptococii de tip A poate fi un semnal care duce către reumatism. Această infecție se poate determina prin titrul ASLO și este indicata in scopul confirmării expunerii la streptolizina streptococică. O valoare mare ASLO poate duce la un diagnostic de reumatism articular acut (RAA).
Factori de mediu: Existența unor factori de mediu poate contribui, de asemenea, la apariția reumatismului. Expunerea la anumite infecții virale sau bacteriene poate declanșa un răspuns imun care poate duce la inflamație și leziuni ale articulațiilor. În plus, expunerea la substanțe toxice, cum ar fi fumatul, poluarea aerului sau anumite substanțe chimice, poate crește riscul de dezvoltare a unor afecțiuni reumatologice. Expunerea la frig și umiditate excesivă, timp îndelungat poate fi de asemenea un factor favorizant pentru reumatism.
Factori hormonali: Unele afecțiuni reumatologice, cum ar fi lupusul eritematos sistemic, pot fi influențate de schimbările hormonale. De exemplu, se crede că estrogenul poate juca un rol în activarea bolii lupus, deoarece femeile sunt mai predispuse să dezvolte lupus decât bărbații, iar manifestările reumatismului și a afecțiunilor asociate pot fluctua în timpul ciclului menstrual sau în timpul sarcinii.
Stilul de viață: Anumite obiceiuri, cum este cazul sedentarismului, al alimentației necorespunzătoare și al stresului, pot influența riscul de dezvoltare a afecțiunilor reumatologice. Exercițiile regulate și o dietă echilibrată, alături de suplimente nutritive, pot ajuta la menținerea sănătății articulațiilor și la reducerea inflamației, în timp ce controlul stresului poate juca un rol important în menținerea homeostaziei organismului și la reducerea riscului de apariție a simptomelor.

Tipuri de reumatism

Durere genunchi reumatism — Poză de Wiroj Sidhisoradej pe Freepik.com

Chiar dacă este dificil să exprimi totul despre reumatism, poți afla elemente cheie care să te ajute să înțelegi cum se manifestă și mai ales, cum pui un diagnostic. Printre cele mai întâlnite forme de reumatism se numără:

Artrita reumatoidă: Este una dintre cele mai întâlnite forme de reumatism și este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă greșit țesuturile sănătoase din articulații, provocând inflamație, durere și deteriorarea articulațiilor. Afectează în majoritatea situațiilor articulațiile mai mici, localizate la nivelul mâinilor și picioarelor, precum și alte organe și țesuturi din corp, necesitând tratament îndelungat cu antiinflamatoare articulare, dar și cu produse de tip corticoterapie.
Osteoartrita: Este cea mai frecventă formă de artrită și rezultă din deteriorarea cartilajului articular. Pe măsură ce cartilajul se deteriorează, oasele ajung să își frece suprafețele de contact, provocând durere, inflamație și senzație de rigiditate. Afecțiunea se poate întâlni la orice articulație, dar este mai frecventă la genunchi, șolduri, mâini și coloana vertebrală.
Lupusul eritematos sistemic: Reprezintă o boală autoimună care poate afecta mai multe organe, inclusiv articulațiile, pielea, rinichii, inima sau plămânii. Boala poate provoca o varietate de simptome, cum ar fi erupții cutanate, dureri articulare, oboseală, febră și fotofobie (sensibilitate la lumina soarelui).
Fibromialgia: Este o afecțiune cronică ce se caracterizează prin dureri musculare și articulare generalizate, oboseală, tulburări de somn și sensibilitate crescută la presiune în puncte specifice ale corpului. Fibromialgia este asociată cu alte afecțiuni reumatologice, cum ar fi cele menționate mai sus.
Guta: Este o formă de artrită inflamatorie cauzată de acumularea de cristale de acid uric în articulații, determinând inflamație, durere și roșeață. Guta este adesea observată la articulația degetului mare de la picior, dar poate afecta și alte articulații, precum cele ale gleznei, genunchiului sau degetelor de la mâini.
Spondilita anchilozantă: Este o formă de artrită inflamatorie care afectează în principal coloana vertebrală, determinând inflamație, rigiditate și reducerea flexibilității. Spondilita anchilozantă poate provoca, de asemenea, inflamație la nivelul altor articulații și organe, precum umerii, șoldurile, ochii și inima.
Poliartrita reumatoidă: Este o boală autoimună care afectează mai multe articulații simultan, provocând inflamație, durere, umflături și deteriorarea articulațiilor. Poliartrita poate duce, de asemenea, la complicații la nivelul ochilor, plămânilor, inimii și vaselor de sânge.

Acestea sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute tipuri de reumatism, iar fiecare afecțiune are propriile sale caracteristici și simptome distincte. Diagnosticul și tratamentul adecvat pot varia în funcție de tipul specific de reumatism și de necesitățile pacientului.

Prin ce se remarcă reumatismul și simptomele specifice acestei patologii?

Durere reumatism genunchi — Poză de wayhomestudio pe Freepik.com

Reumatismul este o afecțiune complexă care poate afecta articulațiile, mușchii, oasele și alte părți ale corpului, cauzând o varietate de simptome. Aceste simptome pot varia în funcție de tipul de afecțiune și de complexitatea patologiei:

Durere articulară și musculară:

Durerea este un simptom predominant al reumatismului și poate varia în intensitate și localizare. Persoanele afectate pot acuza dureri articulare persistente sau musculare difuze care pot afecta calitatea vieții și capacitatea de a efectua activități zilnice.

Rigiditate:

Rigiditatea articulațiilor și a mușchilor este un simptom frecvent, mai ales dimineața sau după perioade de inactivitate. Această rigiditate poate face dificilă mișcarea articulațiilor și poate afecta flexibilitatea și mobilitatea generală a persoanei, fiind greu de gestionat chiar și folosindu-se produse pentru dureri articulare naturale, ce au în compoziție ingrediente special prelucrate în acest scop.

Inflamație și umflături:

Unele forme de reumatism pot provoca inflamație și umflături la nivelul articulațiilor, ceea ce poate duce la senzația de căldură, roșeață și sensibilitate la atingere în jurul articulațiilor afectate.

Mobilitate redusă:

Din cauza durerii, rigidității și inflamației articulațiilor, persoanele cu reumatism pot experimenta o mobilitate redusă și dificultăți în efectuarea mișcărilor normale, cum ar fi aplecarea, îndoirea sau întinderea.

Oboseală și slăbiciune:

Reumatismul poate fi însoțit de oboseală excesivă și slăbiciune generală, care pot afecta capacitatea de a funcționa la nivel optim în activitățile de zi cu zi. Această oboseală poate fi fizică, mentală sau ambele.

Probleme de somn:

Mulți pacienți cu reumatism se confruntă cu tulburări de somn, cum ar fi insomniile, trezirea frecventă în timpul nopții sau somnul neodihnitor. Durerea și disconfortul din cauza reumatismului pot afecta calitatea somnului și pot duce la o stare de oboseală cronică.

Limitări ale activităților zilnice:

Din cauza simptomelor care solicită organismul, persoanele cu reumatism pot avea dificultăți în efectuarea activităților zilnice aparent banale, cum ar fi mersul pe jos, îmbrăcatul, gătitul sau chiar menținerea unei poziții confortabile în timpul odihnei.

Tulburări emoționale:

Reumatismul poate avea un impact semnificativ asupra stării emoționale a persoanei, provocând stres, anxietate, depresie și alte tulburări psihologice. Durerea cronică și dificultățile în gestionarea afecțiunii pot afecta sănătatea mentală și bunăstarea generală a individului.

Care sunt mijloacele prin care se stabilește diagnosticul de reumatism și a simptomelor specifice acestei afecțiuni?

Diagnosticul de reumatism implică o evaluare detaliată a simptomelor, examinarea fizică, teste de laborator și, uneori, imagistică medicală. Procesul de diagnosticare poate varia în funcție de tipul specific de reumatism și de severitatea afecțiunii. În cazul în care nu știi cum se depistează reumatismul, găsești mai jos principalele etape ce trebuie parcurse de orice pacient cu suspiciunea unui astfel de diagnostic.

Consultație

Medicul va începe prin obținerea unei anamneze complete, inclusiv istoricul medical al pacientului și descrierea simptomelor pe care le experimentează. Examinarea fizică poate dezvălui semne și simptome specifice asociate cu anumite tipuri de reumatism, cum ar fi inflamația articulațiilor, umflături, rigiditate sau sensibilitate la atingere.

Analize de sânge și teste de laborator

După consultație, medicul reumatolog va stabili ce analize se fac pentru reumatism ori pentru a putea face diagnosticul diferențial față de alte patologii. Aceste teste pot include analiza markerilor inflamatori, cum ar fi proteina C reactivă și viteza de sedimentare a hematiilor (VSH), analize pentru markeri autoimuni și Antistreptolizina O (ASLO), 25-OH Vitamina D sau factorul reumatoid și anticorpii anti-CCP (ciclic citrulinat peptide), precum și teste pentru alte modificări biologice asociate cu anumite afecțiuni reumatologice.

Investigații de imagistică

Imagistica medicală poate fi utilizată pentru a vizualiza articulațiile și alte structuri ale corpului și pentru a detecta eventuale leziuni, modificări sau anomalii. Radiografiile pot fi utilizate pentru a evalua deteriorarea articulațiilor și pentru a detecta modificări asociate cu osteoartrita sau alte afecțiuni. Alte metode de imagistică, cum ar fi ecografia, tomografia computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN), pot fi folosite pentru a oferi imagini mai detaliate ale țesuturilor și articulațiilor.

Monitorizarea continuă

Diagnosticul de reumatism poate fi un proces de lungă durată, iar monitorizarea și evaluarea regulată a simptomelor și stării de sănătate a pacientului pot fi necesare pentru a adapta planul de tratament și pentru a gestiona eficient afecțiunea pe termen lung.

Este important să subliniem că, în unele cazuri, diagnosticul de reumatism poate fi dificil de stabilit, deoarece simptomele pot fi nespecifice și se pot suprapune cu alte afecțiuni. De aceea, este important să se consulte un medic pentru o evaluare adecvată și un diagnostic corect.

Ce mijloace de prevenție și control sunt aplicate în reumatism?

Durere cot reumatism — Poză de freepik pe Freepik.com

Prevenirea reumatismului implică adoptarea unui stil de viață sănătos și a unor măsuri preventive care ajută la reducerea riscului de dezvoltare a afecțiunilor reumatologice. Deși unele forme de reumatism, așa cum este cazul celor induse pe fond imun ori genetic, nu pot fi prevenite în totalitate, există anumite sfaturi și recomandări care pot ajuta la reducerea riscului de a dezvolta aceste condiții. Iată câteva măsuri utile de prevenire a reumatismului:

Menținerea unei greutăți corporale sănătoase: este esențială pentru reducerea riscului de osteoartrită și alte afecțiuni reumatologice asociate cu suprasolicitarea articulațiilor. Adoptarea unei diete echilibrate, bogate în fructe, legume, proteine slabe și grăsimi sănătoase, însoțite de vitamine și minerale naturale, precum și limitarea consumului de alimente procesate și bogate în grăsimi saturate poate contribui la menținerea unei greutăți sănătoase.
Exerciții fizice regulate: activitatea fizică regulată este esențială pentru menținerea sănătății articulațiilor și a musculaturii. Exercițiile care implică mișcări de întindere, îmbinare și forță pot ajuta la menținerea flexibilității și mobilității articulațiilor, precum și la întărirea mușchilor care susțin articulațiile. Activități precum mersul pe jos, înotul, ciclismul, yoga și pilates sunt excelente pentru sănătatea articulațiilor.
Evitarea factorilor de risc: presupune evitarea fumatului, a consumului excesiv de alcool și a expunerii la substanțe toxice și poluare. Fumatul poate crește riscul de dezvoltare a artritei reumatoide și alte afecțiuni autoimune, în timp ce consumul excesiv de alcool poate agrava inflamația și poate afecta sănătatea generală a articulațiilor și sistemului musculo-scheletic.
Menținerea unei posturi corecte: o poziție corectă ajută la reducerea stresului asupra articulațiilor și a coloanei vertebrale, prevenind apariția durerilor de spate și de coloană. Adoptarea unei posturi corecte în timpul activităților zilnice, precum statul la birou, ridicarea greutăților și mersul pe jos, ajută la menținerea sănătății coloanei vertebrale și a articulațiilor.
Vizite regulate la medic și screening-ul preventiv: consultațiile sunt foarte utile pentru identificarea de timpuriu a problemelor articulare și musculare și permite intervenții preventive ori tratamente non-invazive (inclusiv cu produse pentru reumatism) înainte ca problemele să se agraveze. De asemenea, este important să se efectueze screening-uri preventive și teste de laborator pentru a se putea evalua riscul de afecțiuni reumatologice și pentru a se poate face diagnosticarea precoce a acestora.

Prevenirea reumatismului implică adoptarea unui stil de viață sănătos, incluzând aici aspecte ce țin de mișcare și dietă, dar și programarea unor vizite la medic pentru monitorizare periodică. Totodată, este important să consulți întotdeauna medicul înainte de a începe să iei orice supliment, întocmai pentru a fi sigur că nu există niciun risc de interacțiune medicamentoasă ori de reacție adversă serioasă.

În final, cauzele care conduc la apariția reumatismului sunt complexe și extrem de variate, depinzând de sensibilitatea fiecărui organism în parte. Înțelegerea acestor cauze este o parte importantă pentru dezvoltarea unor strategii de prevenire și tratament eficiente pentru o bună gestionare a afecțiunilor reumatologice și pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților suferinzi.

Referințe:

Stockman R., The Causes, Pathology, and Treatment of Chronic Rheumatism. Edinburgh Medical Journal
Emery, P., Mankia, K., Palindromic rheumatism as part of the rheumatoid arthritis continuum