Care sunt cauzele reumatismului?

• Inflamația organismului: Inflamația organismului poate fi dată de mai multe elemente, printre care o alimentație preponderent pro-inflamatoare, un dezechilibru între raportul de Omega-3 și Omega-6, precum și un nivel prea mic de Vitamina D în organism. Această inflamație poate fi uneori sub-clinică, dar de multe ori poate fi detectată și prin probe de laborator (VSH, Proteina C reactivă sau ASLO).
• Factori genetici: Predispoziția genetică poate juca un rol important în apariția anumitor tipuri de reumatism. Studiile au arătat că există anumite gene care pot crește riscul unei persoane de a dezvolta dureri de reumatism și afecțiuni asemănătoare, inclusiv artrita reumatoidă sau lupusul eritematos sistemic. În cazul multor afecțiuni de tip autoimun, precum artrita reumatoidă, există o influență genetică ce poate schimba modul în care sistemul imunitar al unei persoane reacționează la factorii de mediu. Totuși expresia genelor poate fi modificată de stilul de viață, astfel încât ponderea predispoziției genetice poate scădea semnificativ. Este mia degrabă în puterea noastră, ca prin stilul de viață să prevenim inflamațiile cronice și reumatismul
• Factori imunologici: Reumatismul este adesea asociat cu anomalii în funcționarea sistemului imunitar. Printre noțiunile generale despre reumatism se numără și faptul că în unele situații, sistemul imunitar al organismului atacă greșit țesuturile sănătoase, provocând inflamație și afecțiuni articulare. Dezechilibrul imun poate fi declanșat de o varietate de factori, inclusiv infecții virale sau bacteriene, care pot declanșa o reacție imună exagerată. De cele mai multe ori aceasta reacție aberantă a sistemului imun are legătură cu un nivel prea mic de Vitamina D și cu o inflamație la nivelul colonului care perturbă mecanismele imune.
• Infecția streptococică: Infecția cu Streptococii de tip A poate fi un semnal care duce către reumatism. Această infecție se poate determina prin titrul ASLO și este indicata in scopul confirmării expunerii la streptolizina streptococică. O valoare mare ASLO poate duce la un diagnostic de reumatism articular acut (RAA).
• Factori de mediu: Existența unor factori de mediu poate contribui, de asemenea, la apariția reumatismului. Expunerea la anumite infecții virale sau bacteriene poate declanșa un răspuns imun care poate duce la inflamație și leziuni ale articulațiilor. În plus, expunerea la substanțe toxice, cum ar fi fumatul, poluarea aerului sau anumite substanțe chimice, poate crește riscul de dezvoltare a unor afecțiuni reumatologice. Expunerea la frig și umiditate excesivă, timp îndelungat poate fi de asemenea un factor favorizant pentru reumatism.
• Factori hormonali: Unele afecțiuni reumatologice, cum ar fi lupusul eritematos sistemic, pot fi influențate de schimbările hormonale. De exemplu, se crede că estrogenul poate juca un rol în activarea bolii lupus, deoarece femeile sunt mai predispuse să dezvolte lupus decât bărbații, iar manifestările reumatismului și a afecțiunilor asociate pot fluctua în timpul ciclului menstrual sau în timpul sarcinii.
• Stilul de viață: Anumite obiceiuri, cum este cazul sedentarismului, al alimentației necorespunzătoare și al stresului, pot influența riscul de dezvoltare a afecțiunilor reumatologice. Exercițiile regulate și o dietă echilibrată, alături de suplimente nutritive, pot ajuta la menținerea sănătății articulațiilor și la reducerea inflamației, în timp ce controlul stresului poate juca un rol important în menținerea homeostaziei organismului și la reducerea riscului de apariție a simptomelor.

Tipuri de reumatism

• Artrita reumatoidă: Este una dintre cele mai întâlnite forme de reumatism și este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă greșit țesuturile sănătoase din articulații, provocând inflamație, durere și deteriorarea articulațiilor. Afectează în majoritatea situațiilor articulațiile mai mici, localizate la nivelul mâinilor și picioarelor, precum și alte organe și țesuturi din corp, necesitând tratament îndelungat cu antiinflamatoare articulare, dar și cu produse de tip corticoterapie.
• Osteoartrita: Este cea mai frecventă formă de artrită și rezultă din deteriorarea cartilajului articular. Pe măsură ce cartilajul se deteriorează, oasele ajung să își frece suprafețele de contact, provocând durere, inflamație și senzație de rigiditate. Afecțiunea se poate întâlni la orice articulație, dar este mai frecventă la genunchi, șolduri, mâini și coloana vertebrală.
• Lupusul eritematos sistemic: Reprezintă o boală autoimună care poate afecta mai multe organe, inclusiv articulațiile, pielea,  rinichii, inima sau plămânii. Boala poate provoca o varietate de simptome, cum ar fi erupții cutanate, dureri articulare, oboseală, febră și fotofobie (sensibilitate la lumina soarelui).
• Fibromialgia: Este o afecțiune cronică ce se caracterizează prin dureri musculare și articulare generalizate, oboseală, tulburări de somn și sensibilitate crescută la presiune în puncte specifice ale corpului. Fibromialgia este asociată cu alte afecțiuni reumatologice, cum ar fi cele menționate mai sus.
• Guta: Este o formă de artrită inflamatorie cauzată de acumularea de cristale de acid uric în articulații, determinând inflamație, durere și roșeață. Guta este adesea observată la articulația degetului mare de la picior, dar poate afecta și alte articulații, precum cele ale gleznei, genunchiului sau degetelor de la mâini.
• Spondilita anchilozantă: Este o formă de artrită inflamatorie care afectează în principal coloana vertebrală, determinând inflamație, rigiditate și reducerea flexibilității. Spondilita anchilozantă poate provoca, de asemenea, inflamație la nivelul altor articulații și organe, precum umerii, șoldurile, ochii și inima.
• Poliartrita reumatoidă: Este o boală autoimună care afectează mai multe articulații simultan, provocând inflamație, durere, umflături și deteriorarea articulațiilor. Poliartrita poate duce, de asemenea, la complicații la nivelul ochilor, plămânilor, inimii și vaselor de sânge.

1. Durere articulară și musculară:

2. Rigiditate:

3. Inflamație și umflături:

4. Mobilitate redusă:

5. Oboseală și slăbiciune:

6. Probleme de somn:

7. Limitări ale activităților zilnice:

8. Tulburări emoționale:

• Consultație

• Analize de sânge și teste de laborator

• Investigații de imagistică

• Monitorizarea continuă

1. Menținerea unei greutăți corporale sănătoase: este esențială pentru reducerea riscului de osteoartrită și alte afecțiuni reumatologice asociate cu suprasolicitarea articulațiilor. Adoptarea unei diete echilibrate, bogate în fructe, legume, proteine slabe și grăsimi sănătoase, însoțite de vitamine și minerale naturale, precum și limitarea consumului de alimente procesate și bogate în grăsimi saturate poate contribui la menținerea unei greutăți sănătoase.
2. Exerciții fizice regulate: activitatea fizică regulată este esențială pentru menținerea sănătății articulațiilor și a musculaturii. Exercițiile care implică mișcări de întindere, îmbinare și forță pot ajuta la menținerea flexibilității și mobilității articulațiilor, precum și la întărirea mușchilor care susțin articulațiile. Activități precum mersul pe jos, înotul, ciclismul, yoga și pilates sunt excelente pentru sănătatea articulațiilor.
3. Evitarea factorilor de risc: presupune evitarea fumatului, a consumului excesiv de alcool și a expunerii la substanțe toxice și poluare. Fumatul poate crește riscul de dezvoltare a artritei reumatoide și alte afecțiuni autoimune, în timp ce consumul excesiv de alcool poate agrava inflamația și poate afecta sănătatea generală a articulațiilor și sistemului musculo-scheletic.
4. Menținerea unei posturi corecte: o poziție corectă ajută la reducerea stresului asupra articulațiilor și a coloanei vertebrale, prevenind apariția durerilor de spate și de coloană. Adoptarea unei posturi corecte în timpul activităților zilnice, precum statul la birou, ridicarea greutăților și mersul pe jos, ajută la menținerea sănătății coloanei vertebrale și a articulațiilor.
5. Vizite regulate la medic și screening-ul preventiv: consultațiile sunt foarte utile pentru identificarea de timpuriu a problemelor articulare și musculare și permite intervenții preventive ori tratamente non-invazive (inclusiv cu produse pentru reumatism) înainte ca problemele să se agraveze. De asemenea, este important să se efectueze screening-uri preventive și teste de laborator pentru a se putea evalua riscul de afecțiuni reumatologice și pentru a se poate face diagnosticarea precoce a acestora.

1. Stockman R., The Causes, Pathology, and Treatment of Chronic Rheumatism. Edinburgh Medical Journal
2. Emery, P., Mankia, K., Palindromic rheumatism as part of the rheumatoid arthritis continuum