Continut articol
Am spulberat deja mitul care spune că grăsimile sunt nesănătoase în legitatea #51. Acum însă ne dorim sa facem un clasament al grăsimilor bune și ne-bune (sau rele), astfel încât să îți fie mai clar ce ai de inclus și exclus din alimentație.
Grăsimi foarte nocive, de exclus:
– grăsimi trans: margarina și prăjeli fast food (langoși, patiserie, cartofi prăjiți, șnițele, etc.)
– uleiuri rafinate și dublu rafinate (floarea soarelui, palmier, soia, porumb, șofrănel, semințe de bumbac)
Grăsimi rele:
- Uleiuri extravirgine de: floarea soarelui, sâmburi de struguri, șofrănel, soia (deși extravirgine sau presate la rece, au un conținut dezechilibrat de omega-3 vs omega-6 și astfel stimulează inflamația, producerea de colesterol rău și perturbă sistemul imunitar)
Grăsimi bunicele:
- acid linoleic și acidul gama-linolenic (din semințe și nuci crude) – respectiv o excepție care confirmă regula: acest tip de grăsime omega-6 este una antiinflamatoare deoarece prin metabolizarea lui se transformă în acid dihomo-gama linolenic.
- ulei de palmier extravirgin
Grăsimi bune și foarte bune:
- grăsimi omega 3 din sursa marina (EPA și DHA), peste pescuit și fructe de mare
- una dintre cele mai benefice forme de omega-3 este cea din ulei de krill (un crustaceu marin care trăiește preponderent în oceanul aproape de polul sud, din zona Antarcticii). Pe langa un omega-3 ușor absorbabil, legat de fosfolipide, uleiul de krill mai este bogat și în astaxantină (un antioxidant extrem de puternic benefic pentru vasele de sânge, creier și ochi) și colină (un nutrient extrem de valoros și rar pentru o multitudine de funcții vitale). Biodisponibilitatea omega-3 din uleiul de krill este de 2 ori mai mare decât cea din alte forme de peste marin. Efectele antiinflamatoare și de lubrifiere a articulațiilor sunt de asemenea ridicate.
- omega-3 extras din alge marine – bogat in EPA și DHA, care alături de semințele de in reprezintă o opțiune excelentă pentru vegani
- acid alfa-linoleic (omega-3) din nuci, semințe de in, carne (de la animale care pasc iarbă) și ouă (de la găini care primesc semințe de in în alimentație).
- acid oleic (omega 9) din ulei de măsline, nuci macadamia, avocado
- trigliceride cu lanț mediu (MCT) din ulei de cocos – una dintre cele mai sănătoase forme de grăsime datorită faptului că se digeră foarte ușor, este metabolizat rapid, asemănător cu carbohidrații și furnizează energie imediat. Sunt benefice pentru metabolismul colesterolului și pentru sistemul cardiovascular dar și pentru creier.
Îți reamintim că raportul dezechilibrat între omega-3 (mult prea puțin) și omega-6 (mult prea mult în alimentația de azi) reprezintă una din cauzele principale ale multitudinii de afecțiuni: inflamații, dureri, diabet, boli autoimune, cancer, etc. Un aport crescut de omega-3 și reducerea drastică a consumului de omega-6 va avea multiple efecte benefice pentru sănătate.
Și un ultim beneficiu încurajatori: grăsimile omega-3 ajută la prevenirea poftei de dulce și de carbohidrați.
Având în vedere stilul de viață modern ar fi aproape imposibil să obțineți cantitatea adecvată de grăsimi omega-3 numai din alimente și aici intervin suplimentele.
Cele mai bune suplimente de omega-3 sunt:
- Uleiul de krill
- Ulei de peste Moller’S sau Lysi
- Algal – omega 3 din alge
- MCT
Bucuroși să te știm sănătos,
Farm. Anca și Adrian Ienin
Surse:
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6140086/
- https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/the-truth-about-fats-bad-and-good
- https://www.healthline.com/health/heart-disease/good-fats-vs-bad-fats
Pingback: Boala Alzheimer este un fel de diabet cerebral (Legitatea #123) - minuneanaturii.ro