Inteligența Artificială ne slăbește creierul. Ce spune un nou studiu MIT (legitatea #602)

Un experiment recent al MIT Media Lab a comparat scrisul cu ChatGPT, cu Google și fără instrumente externe. Grupul ChatGPT a avut cea mai scăzută implicare neurală, cele mai multe dificultăți de reamintire și eseuri mai omogene.

Concluzia provizorie: dacă externalizăm prea mult gândirea, riscăm să ne ducem spre un „declin cognitiv”.

Cum a fost realizat studiul MIT

Un studiu recent realizat de Media Lab de la MIT, condus de cercetătoarea Nataliya Kosmyna, a implicat 54 de tineri cu vârste între 18 și 39 de ani, împărțiți în trei grupuri:

1. Fără instrumente („Brain-only” – folosind numai propriul creier și cunoștințele deținute),
2. Cu Google Search,
3. Cu ChatGPT.

Participanții au scris eseuri pe teme de tip SAT: „Scholastic Assessment Test” (în trecut „Scholastic Aptitude Test”).

• Evaluează competențele de citire, scriere și matematică, similare cu ceea ce la noi ar fi un examen de bacalaureat orientat pe raționament și abilități analitice, nu pe reproducerea de informații.
• Scopul lui este să ofere universităților un criteriu comun de comparație între candidați, indiferent de școala din care provin.

Activitatea creierului a fost monitorizată prin EEG (Electro-Encefalo-Gramă) pe durata a trei sesiuni; ulterior s-a realizat o a patra sesiune în care unii au schimbat condițiile inițiale

Rezultate îngrijorătoare

• Grupul care a folosit ChatGPT a prezentat cea mai scăzută activitate neurală, dificultăți de memorare și eseuri considerate „fără suflet”, repetitive și lipsite de originalitate.
• În sesiunea de urmărire, participanții au reușit cu greu să își reamintească ce au scris anterior; EEG-ul a arătat niveluri reduse de unde alfa și theta, asociate cu memorarea și creativitatea.
• Grupul „fără instrumente” a avut cea mai intensă conectivitate neurală și satisfacție personală față de propria lucrare.
• Grupul Google s-a situat undeva între cele două, cu performanțe semnificative dar fără efectele negative observate în grupul ChatGPT.

Aceste rezultate îl determină pe MIT să folosească expresia „cognitive debt” – adică deficit cognitiv acumulat prin externalizarea proceselor mentale către IA.

Deficitul cognitiv descrie efectul de externalizare a gândirii către un instrument (de pildă, un chatbot), urmat de dezangajarea treptată a propriilor procese mentale (memorare, organizare, evaluare). Termenul este folosit de echipa MIT pentru a explica de ce, după utilizări repetate, mulți participanți au reținut mai puțin și s-au bazat mai mult pe sugestiile modelului.

Contexte similare în istorie

De-a lungul timpului, s-au ridicat critici similare la adresa tehnologiei:

• Socrate se temea că scrisul va diminua memoria orală.
• Calculatorul a fost suspectat că va decima aritmetica mentală.
• GPS-ul a slăbit memoria spațială a șoferilor; șoferii de TAXI aveau hipocampi mai dezvoltați comparativ cu utilizatorii de GPS.

Ce putem face?

• Integrare conștientă a IA: Folosește ChatGPT, Gemini, Claude sau orice alt AI ca un partener, nu un înlocuitor – de exemplu, doar pentru brainstorming, nu pentru redactare completă.
• Educație digitală: Învață și elevii să folosească aceste instrumente responsabil și critic.
• Redezvoltă memoria și creativitatea: Exercițiile deliberate, cum ar fi rezumarea din memorie, scris manual, reflecție activă – pot contracara „datoria cognitivă”.

„ChatGPT îmi face creierul mai slab?”

Studiul arată o implicare neurală mai mică când scrii cu ChatGPT și probleme de reamintire (ex.: 83% n-au putut cita din propriul text imediat după). Nu dovedește o „stricare” a creierului, dar semnalează riscul de dependență cognitivă dacă lași AI să facă toată munca de gândire.

„Ar trebui interzis în școli?”

Experții recomandă integrare atentă, nu interdicție: folosire ghidată (indicii, rubrici de evaluare, reflecție) poate susține învățarea; variantele „dă-mi eseul gata făcut” par să reducă efortul mental și calitatea învățării.

Cum folosești IA fără să-ți „taxezi” creierul

1. Separă fazele: brainstorm cu AI → scriere activă fără AI → revizie cu AI (doar întrebări punctuale). Menține „miezul” muncii în propriul cap.
2. Reamintire activă: închide ecranul și rezumă din memorie ce ai de spus; abia apoi folosește AI pentru verificări.
3. Re-scrie cu vocea ta: dacă AI propune o structură, rescrie fiecare paragraf în stilul tău, cu exemple proprii.
4. Întrebări Socratice: roagă AI să-ți atace ideea cu contraargumente, apoi răspunde-le tu.
5. Limitează copy-paste-ul: folosește AI pentru idei și listări, nu pentru text final brut.
6. Timp la tastatură: scrisul de mână sau tastarea deliberată ajută consolidarea memoriei.
7. Igiena atenției: sesiuni scurte, fără notificări; verifică doar la final sugestiile AI.

Rolul suplimentelor și al adaptogenilor în protejarea creierului

Dacă studiul MIT ne arată că dependența excesivă de IA poate duce la un deficit cognitiv și la scăderea activității cerebrale, există și vești bune: anumite suplimente și plante medicinale pot susține funcțiile cognitive și capacitatea de reamintire activă.

• Nootropice naturale și tonice pentru creier – substanțe precum fosfatidilserina, acetil-L-carnitina, ginkgo biloba sau bacopa monnieri sprijină memoria, concentrarea și viteza de procesare mentală.
• Adaptogenii – plante precum rhodiola rosea, ashwagandha, schisandra sau sirin (blend de adaptogeni moderni) echilibrează răspunsul la stres, reduc oboseala mentală și mențin claritatea gândirii, chiar și în perioade de solicitare intensă.
• Suplimente antioxidante – vitamina C lipozomală, coenzima Q10, resveratrolul sau quercetina contribuie la protecția mitocondrială și la reducerea stresului oxidativ din creier, prevenind „obosirea” neuronală.
• Acizii grași Omega-3 – esențiali pentru structura membranelor neuronale și pentru transmiterea eficientă a impulsurilor nervoase.

Integrarea inteligentă a IA în viața noastră poate fi susținută de integrarea inteligentă a nutrienților și plantelor care fortifică memoria, atenția și reziliența psihică. Astfel, nu doar că ne protejăm de efectele negative ale “datoriei cognitive”, dar ne și amplificăm capacitatea de a folosi tehnologia fără să pierdem claritatea mentală.

Declin cognitiv și riscul de Alzheimer sau Parkinson

Studiul MIT despre „declinul cognitiv” arată că, atunci când mintea este „dezobișnuită” să proceseze activ informația – de exemplu, prin externalizarea gândirii către IA – scade angajarea hipocampului și a cortexului prefrontal, zone esențiale pentru memorie și planificare.

În timp, lipsa exercițiului cognitiv poate accelera declinul mental, iar acest tip de inactivitate este deja recunoscut ca un factor de risc pentru demență, inclusiv Alzheimer. Cercetările mai vechi au arătat că stimularea mentală constantă (învățare, reamintire activă, scris) protejează neuronii și întârzie apariția bolilor neurodegenerative.

În cazul Parkinsonului, datele arată că stilul de viață activ – atât fizic, cât și cognitiv – reduce riscul, în timp ce expunerea la stres cronic și lipsa de stimulare mentală îl pot crește. Astfel, dacă folosirea abuzivă a IA duce la o „lene cognitivă”, pe termen lung aceasta ar putea favoriza terenul pentru un declin mai accelerat.

Soluția? Să folosim tehnologia ca suport, dar să ne antrenăm creierul zilnic prin mișcare, învățare, socializare și exerciții de memorie – exact acele obiceiuri care, potrivit studiilor, reduc riscul de Alzheimer și Parkinson.

Studiul MIT alertează asupra riscului pe care-l poate reprezenta utilizarea automatizată a ChatGPT: scăderea angajamentului mental, memoriei și creativității. Viitorul educației nu va exclude IA, ci ne cere să o folosim inteligent, conștient și complementar gândirii critice.

Bucuros să te știu sănătos,

Farm. Adrian Ienin