Am discutat de multe ori despre rolul microbiomului intestinal și despre beneficiile acestuia pentru imunitate, starea emoțională și sănătate în general. Azi însă ne oprim la alte tipuri de microbiom, poate la fel de importante ca cel intestinal. Pentru că este foarte important să înțelegi că nu toate bacteriile sunt rele, iar unele dintre ele ne sunt chiar aliați puternici, existând un foarte important mecanism de simbioză între noi și ele, cu beneficii de ambele părți.

Rolul bacteriilor saprofite de pe piele și mucoasa gurii

Bacteriile saprofite de pe piele și din mucoasa bucală joacă roluri esențiale în menținerea sănătății acestor suprafețe. Iată câteva dintre funcțiile lor importante:

• Protecția împotriva agenților patogeni: Bacteriile saprofite concurează cu microorganismele dăunătoare pentru resurse și spațiu, limitând astfel colonizarea de către patogeni a organismului. Acest proces, numit exclusiune competitivă, reduce riscul de infecții.
• Menținerea pH-ului optim: Unele bacterii saprofite produc acizi care scad pH-ul pielii și al mucoasei bucale. Astfel acest mediu acid este menținut nefavorabil pentru dezvoltarea bacteriilor patogene și, astfel, contribuie la apărarea naturală a organismului.
• Stimularea sistemului imunitar: Prezența bacteriilor saprofite ajută la antrenarea sistemului imunitar să recunoască și să reacționeze la agenți potențial periculoși. Acest mecanism de stimulare poate ajuta la prevenirea reacțiilor autoimune.
• Producerea unor substanțe antimicrobiene: Unele bacterii saprofite produc compuși antimicrobieni naturali, cum ar fi bacteriocinele, care inhibă dezvoltarea bacteriilor dunătoare, patogene.
• Susținerea regenerării pielii și a mucoasei: Microbiomul pielii și cel al mucoasei bucale influențează procesul de regenerare celulară și contribuie la vindecarea leziunilor minore prin interacțiunea lor cu celulele epiteliale.

Rolul bacteriilor saprofite este esențial în menținerea unui echilibru între sănătatea microbiană și sănătatea generală, contribuind la protecția naturală împotriva factorilor externi și patogeni.

Rolul bacteriile saprofite de pe piele

Bacteriile saprofite de pe piele, cum ar fi Staphylococcus epidermidis și Cutibacterium acnes, contribuie la sănătatea pielii prin:

• Protecția împotriva infecțiilor: Aceste bacterii produc acizi grași, peroxid de hidrogen și peptide antimicrobiene, cum ar fi bacteriocinele, care inhibă creșterea bacteriilor patogene (de exemplu, Staphylococcus aureus).
• Menținerea pH-ului pielii: Bacteriile saprofite produc acizi grași (de exemplu, acid lactic și acid propionic) care acidifică suprafața pielii, creând un mediu ușor acid, mai puțin favorabil pentru bacteriile dăunătoare.
• Stimularea sistemului imunitar: Prin contactul cu pielea, bacteriile saprofite antrenează sistemul imunitar să recunoască agenții patogeni și să răspundă prompt în caz de infecții.

Rolul bacteriile saprofite din cavitatea bucală

În cavitatea bucală, bacteriile saprofite, cum ar fi Streptococcus salivarius, Streptococcus mitis și Veillonella, au roluri importante în menținerea sănătății orale și a echilibrului microbiomului:

• Inhibarea bacteriilor patogene: Bacteriile saprofite din gură produc peroxid de hidrogen și bacteriocine care inhibă dezvoltarea bacteriilor cauzatoare de carii și infecții, precum Streptococcus mutans.
• Producerea de compuși antimicrobieni: Anumite specii produc bacteriocine și lizozime, care descompun peretele celular al bacteriilor patogene și împiedică dezvoltarea lor.
• Metabolizarea zaharurilor: Veillonella, de exemplu, consumă lactatul produs de alte bacterii saprofite și contribuie astfel la reducerea acidității din cavitatea bucală, prevenind eroziunea smalțului dentar.
• Menținerea sănătății gingivale: Prin producția de acizi și substanțe antimicrobiene, bacteriile saprofite limitează creșterea bacteriilor care cauzează gingivită și alte boli periodontale.

Substanțe produse de bacteriile saprofite

Așa cum ai văzut deja mai sus, bacteriile, prin metabolismul lor produc anumite substanțe care ne sunt benefice.

Pe piele:
– Acizi grași liberi (de exemplu, acid lactic, acid propionic) – inhibă bacteriile patogene prin reducerea pH-ului.
– Bacteriocine – peptide antimicrobiene care elimină competiția bacteriană dăunătoare.
– Peroxid de hidrogen – efect antibacterian direct asupra bacteriilor patogene.

În cavitatea bucală:
– Peroxid de hidrogen – activ împotriva bacteriilor care cauzează carii și infecții.
– Bacteriocine (produse de Streptococcus salivarius) – inhibă dezvoltarea Streptococcus mutans și a altor bacterii patogene.
– Lizozime – enzime care degradează peretele celular al bacteriilor.

Aceste mecanisme susțin sănătatea pielii și a cavității bucale, prevenind dezechilibrele și infecțiile.

Utilizarea bacteriilor saprofita în tratamentul amigdalitei și infecțiilor gâtului

După ce oamenii de știință și-au dat seama de rolul magnific al bacteriilor saprofite, au constat că aceste pot fi utilizate cu succes în diverse infecții bacteriene, putând astfel înlocui sau reduce administrarea de antibiotice.

Lactobacillus crispatus

Lactobacillus crispatus este o bacterie benefică din genul Lactobacillus, cu efecte demonstrate clinic și științific asupra tractului respirator dar și asupra florei bacteriene vaginale. În studiile recente, s-a observat că anumite tulpini de L. crispatus pot reduce incidența infecțiilor tractului respirator superior, acționând prin mecanisme cum sunt:

1. Producerea de bacteriocine și alte substanțe antimicrobiene: Aceste substanțe inhibă creșterea bacteriilor patogene și ajută la menținerea echilibrului microbiologic al căilor respiratorii.
2. Stimularea răspunsului imun local: L. crispatus poate modula răspunsul imun prin stimularea producției de citokine, care ajută organismul să lupte mai eficient împotriva infecțiilor virale sau bacteriene din zona gâtului și amigdalelor.
3. Formarea unei bariere naturale: Prin aderarea la suprafețele mucoasei respiratorii, L. crispatus previne colonizarea de către bacteriile patogene și contribuie la o “barieră microbiologică” ce protejează tractul respirator superior.

Printre produsele care conțin Lactobacillus crispatus se numără:

• Amygdalise – extrem de benefic pentru dureri de gât, faringite și laringite
• Endoprofem – produs benefic în endometrioză
• MegaBiotic – probiotic cu spectru larg

Alte tulpini probiotice benefice în infecțiile tractului respirator superior

Pe lângă L. crispatus, există și alte tulpini bacteriene care au efecte benefice în amigdalite și alte infecții ale gâtului, cum ar fi:

• Lactobacillus rhamnosus GG: cunoscut pentru efectele sale imunomodulatoare și capacitatea de a preveni infecțiile respiratorii prin stimularea activității sistemului imunitar și reducerea inflamației.
• Streptococcus salivarius K12: o tulpină specifică asociată cu reducerea infecțiilor tractului respirator superior și a amigdalitelor. S. salivarius K12 produce bacteriocine care țintesc bacteriile patogene din cavitatea bucală și faringe, cum ar fi Streptococcus pyogenes, prevenind astfel apariția infecțiilor de gât. Streptococcus salivarius K12 se găsește în produsele Lorobilis comprimate și Lorobilis Baby 
• Lactobacillus reuteri: Acest probiotic are efecte antimicrobiene și antiinflamatorii și poate ajuta la reducerea riscului de infecții ale tractului respirator superior, sprijinind în același timp sănătatea generală a sistemului imunitar. Lactobacillus reuteri se găsește de exemplu în produsele Protectis

---

Deși au efecte fantastice, este important de menționat  că probioticele nu înlocuiesc tratamentele pentru infecții acute, dar pot fi un sprijin util pentru prevenirea și reducerea frecvenței infecțiilor și pentru menținerea echilibrului microbiomului tractului respirator. Studiile sunt tot mai promițătoare și se descoperă tot mai multe soluții alternative și benefice pentru sănătate.

Ca să susținem un microbiom sănătos la nivelul întregului organism este important să ne preocupe și importanța prebioticelor, care nu sunt altceva decât hrană pentru bacteriile benefice.

 

Bucuros să te știu sănătos,

Farm. Adrian Ienin

---

Referințe:

– https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10301930/
– https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2746716/
– https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1756464622001451
– https://www.frontiersin.org/journals/microbiology/articles/10.3389/fmicb.2024.1442126/full
– https://www.biocodexmicrobiotainstitute.com/en/pro/modulating-skin-microbiota-oral-solutions
– https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35144524/
– https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7317292/