O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (2 voturi, medie: 5,00 din 5)
Încarc...

ADHD: ce spun ultimele studii despre cauze, microbiom, emoțiile ascunse și sensibilitatea la respingere (RSD)

ADHD: ce spun ultimele studii despre cauze, microbiom, emoțiile ascunse și sensibilitatea la respingere (RSD)
De ce un copil plin de energie, creativ, dar „visător” sau neatent ajunge etichetat ca având ADHD?Sau de ce un adult care se simte „altfel” — cu mintea mereu în mișcare și emoții intense — se descoperă abia târziu cu același diagnostic?

Este ADHD reală sau este mai mult o boală inventată datorată modului de viață actual?

În spatele acestor întrebări se ascunde un adevăr tot mai complex: ADHD nu este doar o problemă de „concentrare”, ci o tulburare neurobiologică în care corpul, creierul, emoțiile și intestinul sunt conectați într-un dans subtil.

Știința ultimilor ani aduce o perspectivă fascinantă: microbiomul intestinal — acea „lume vie” din intestin — ar putea fi unul dintre factorii care modelează modul în care creierul procesează atenția, impulsivitatea și emoțiile.

Iar modul în care mâncăm, dormim, trăim și simțim, influențează această relație profundă.

Ce cauze are ADHD, potrivit cercetărilor actuale

ADHD (Tulburarea de deficit de atenție / hiperactivitate) este o condiție complexă, cu multe cauze care se întretaie:

  • Predispoziția genetică – anumite variații genetice influențează modul în care neuronii gestionează dopamina și noradrenalina, substanțele „atenției și motivației”.
  • Dezvoltarea cerebrală – studiile imagistice arată diferențe de conectivitate între regiunile care reglează atenția, autocontrolul și emoțiile.
  • Factorii de mediu timpurii – stresul prenatal, deficiențele de nutrienți, expunerea la toxine sau inflamația perinatală pot influența expresia genelor implicate în reglarea neuronală.
  • Inflamația și stresul oxidativ – un dezechilibru între radicalii liberi și antioxidanți poate afecta plasticitatea sinaptică și funcționarea rețelelor neuronale.

Dar un element a început să iasă la lumină din tot mai multe studii: microbiomul intestinal.

Microbiomul intestinal: „al doilea creier” care influențează ADHD

În ultimul deceniu, cercetătorii au început să observe că intestinul comunică permanent cu creierul prin nervul vag, hormoni și molecule chimice produse de bacterii.
Acest dialog se numește axa intestin–creier. Și când această comunicare se perturbă, pot apărea tulburări de dispoziție, anxietate, depresie… și da, chiar simptome de ADHD.

Mai multe studii recente au comparat analiza de microbiom intestinal a copiilor și adulților cu ADHD cu cea a persoanelor fără această tulburare.

Rezultatul? S-au observat diferențe în diversitatea bacteriilor, în special în familii precum Ruminococcaceae sau Bacteroides, care joacă un rol esențial în producerea de acizi grași cu lanț scurt (SCFA) — molecule care calmează inflamația și susțin funcția neuronală.

Un studiu publicat în Frontiers in Psychiatry a descoperit chiar o legătură între o bacterie specifică (Ruminococcaceae_UCG_004) și gradul de inatenție la copii.
Altele au arătat că suplimentarea cu micronutrienți (vitamine și minerale) a modificat compoziția microbiotei și a redus simptomele de ADHD la unii participanți.

Într-o meta-analiză publicată în 2025 în Scientific Reports, s-a observat o asociere între ADHD și sindromul de colon iritabil (IBS), sugerând că tulburările intestinale și cele neuropsihologice pot împărți același teren inflamator.

Cum influențează microbiomul creierul și comportamentul

Imaginați-vă intestinul ca pe un „laborator chimic” care trimite mesaje către creier.

Bacteriile benefice produc substanțe cu efect calmant și antiinflamator, în timp ce cele dăunătoare pot declanșa inflamație și stres oxidativ.

Atunci când dieta este săracă în fibre și bogată în zahăr, antibioticele sunt frecvente și stresul este cronic, microbiomulse dezechilibrează – un fenomen numit disbioză.

În această stare, peretele intestinal devine mai permeabil („leaky gut”), iar fragmente bacteriene pot ajunge în sânge, stimulând inflamația sistemică.

Aceasta poate afecta și bariera hemato-encefalică, permițând molecule inflamatorii să interacționeze cu creierul.

Rezultatul? Inflamație neuroglială, perturbări ale transmiterii dopaminei și norepinefrinei – exact substanțele implicate în atenție, motivație și reglare emoțională.

„Când intestinul este inflamat, creierul nu mai poate fi relaxat.”
— concluzie comună în cercetările despre axa intestin-creier.

Ce putem face prin alimentație și stil de viață

Deși nu există un „tratament nutrițional” universal pentru ADHD, cercetările arată că intervențiile asupra microbiomului pot îmbunătăți starea generală și pot susține tratamentele clasice.

Iată direcțiile cu cele mai multe dovezi:

  • Fibre prebiotice zilnic – legume, salate cu frunze verzi, cereale integrale, fructe cu pulpă și semințe care hrănesc bacteriile bune.
  • Alimente bogate în polifenoli – fructe de pădure, ceai verde, cacao crudă, turmeric – compuși cu efect antiinflamator și „modulator” al microbiotei.
  • Omega-3 din pește gras sau suplimente – acizii grași EPA și DHA pot reduce hiperactivitatea și susțin comunicarea neuronală.
  • Evitarea alimentelor ultraprocesate – zahărul rafinat, aditivii și grăsimile trans perturbă echilibrul bacteriilor intestinale.
  • Probiotice și sinbiotice personalizate – formule care conțin tulpini studiate (ex. Lactobacillus, Bifidobacterium), combinate cu fibre prebiotice.
  • Micronutrienți esențiali – zinc, magneziu, fier, vitamine B și D – toate susțin funcția cognitivă și echilibrul microbiomului.
  • Somn, mișcare, expunere la natură – factori cheie care reglează ritmurile hormonale și flora intestinală.

Cu alte cuvinte, intestinul are nevoie de grijă la fel ca mintea.

O dietă vie, colorată, curată și variată este o formă de terapie de fond.

RSD – frica de respingere și rușinea invizibilă din ADHD

Mulți adulți cu ADHD nu se luptă doar cu atenția, ci și cu un val de emoții intense și sensibile. Poate fi vorba de acea teamă de a fi judecat, de a dezamăgi, de a nu fi „destul de bun”.

Aceasta poartă și un nume științific: RSD – Rejection Sensitive Dysphoria.

RSD înseamnă o durere emoțională disproporționată atunci când persoana se simte respinsă sau criticată – chiar și doar în imaginație. De multe ori, acești oameni par puternici și curajoși, dar în interior trăiesc o teamă continuă de eșec și o nevoie uriașă de validare.

RSD nu este o tulburare oficială, ci o expresie emoțională a ADHD – o consecință a felului în care creierul procesează feedbackul negativ și pericolele sociale. Creierul reacționează ca și cum respingerea ar fi o amenințare reală la supraviețuire.

Persoanele cu RSD pot fi foarte creative, empatice și perfecționiste, dar se epuizează încercând să evite greșelile sau criticile. Iar dacă eșuează, reacția poate fi copleșitoare: rușine, retragere, autocritică, sau chiar furie.

„RSD este ca un microfon emoțional care amplifică orice respingere de 100 de ori.”

Înțelegerea RSD aduce o schimbare uriașă: nu e vorba despre „drama” unei persoane, ci despre o hipersensibilitate neurologică care merită compasiune și antrenament emoțional, nu rușinare.

Strategiile de ajutor includ:

  • Psihoterapie cognitiv-comportamentală (CBT) pentru restructurarea gândurilor legate de respingere;
  • Terapie de reglare emoțională (ACT, DBT, mindfulness);
  • Conectare cu grupuri de suport și cultivarea unei atitudini blânde față de sine.
  • Uneori se recomandă chiar medicație de tip alfa-2-agonist (guanfacin, clonidin) însă, doar cu recomandare medicală;

ADHD – Mit sau Adevăr

Câteva dintre cele mai frecvente idei greșite despre ADHD, comparate cu ceea ce arată studiile recente despre creier, microbiom și stil de viață.

❌ Mit ✅ Adevăr
„ADHD este o boală inventată.” ADHD este o tulburare reală, recunoscută oficial în DSM-5 și ICD-11, cu baze genetice, neurochimice și structurale demonstrate prin imagistică cerebrală.
„Copiii de azi sunt doar prea energici din cauza ecranelor.” Ecranele și suprastimularea pot amplifica simptome asemănătoare ADHD, dar nu pot fi considerate cauza principală. Ele pot agrava neatenția și impulsivitatea, mai ales la persoanele deja vulnerabile.
„ADHD dispare la adolescență.” Simptomele se pot schimba odată cu vârsta, dar la peste 60% dintre persoane persistă și la adult, sub alte forme (dificultăți de organizare, procrastinare, oboseală mentală).
„ADHD înseamnă doar lipsă de disciplină.” ADHD afectează rețelele neuronale ale atenției și motivației, nu voința. Creierul reacționează diferit la recompense și la stimuli de interes scăzut.
„Un probiotic rezolvă ADHD.” Microbiomul influențează axa intestin–creier, dar nu există o tulpină unică eficientă pentru toți. E nevoie de alimentație bogată în fibre, polifenoli și acizi grași omega-3, plus o viață echilibrată.
„ADHD este doar la copii.” Mulți adulți descoperă abia târziu că au ADHD. Tulburarea se poate manifesta prin dificultăți de concentrare, uitare, oboseală cronică și sensibilitate emoțională crescută (RSD).
„ADHD = hiperactivitate.” Există și tipul predominant inatent (fără hiperactivitate), mai frecvent la fete și la adulți, care se manifestă prin visare, distragere și lipsă de organizare.
„Medicația e singura soluție.” Tratamentele eficiente combină medicația cu intervenții comportamentale, nutriție antiinflamatoare, suplimente adaptate și igiena somnului. Niciuna singură nu este suficientă pentru echilibru pe termen lung.
„Persoanele cu ADHD nu pot avea succes.” Mulți oameni cu ADHD sunt extrem de creativi, intuitivi și rezilienți. Cu sprijinul potrivit, pot transforma hiperfocalizarea în forță și sensibilitatea în empatie.
„RSD e doar o scuză emoțională.” Rejection Sensitive Dysphoria (RSD) este o hipersensibilitate reală la critică și respingere, legată de reglarea emoțională din ADHD. Poate fi ameliorată prin terapie și autoreglare emoțională.

Remedii și terapii naturale care pot susține echilibrul în ADHD

NU putem afirma că o abordare naturală a ADHD înlocuiește tratamentul medical, dar putem spune cu certitudine că îl completează.
Scopul este reducerea inflamației, reglarea axei intestin–creier și echilibrarea sistemului nervos.

Alimentația antiinflamatoare

Un intestin echilibrat susține un creier echilibrat. Dieta este primul pas în reducerea simptomelor.

  • Elimină sau limitează zahărul, glutenul procesat, lactatele industriale și aditivii alimentari.
  • Consumă zilnic legume, fructe de pădure, cereale integrale fără gluten, semințe și nuci crude.
  • Include grăsimi bune: ulei de măsline, avocado, pește gras, semințe de in și chia.
  • Alege proteine curate: ouă de țară, carne naturală, leguminoase bine tolerate.

Suplimente și nutrienți cheie

  • Omega-3 (EPA + DHA): reduce inflamația neuronală și susțin atenția (2–3 g/zi pentru adulți).
  • Magneziu: calmează sistemul nervos și îmbunătățește somnul.
  • Zinc și Fier: esențiale pentru sinteza dopaminei.
  • Complex de vitamine B: susține echilibrul neurotransmițătorilor.
  • Vitamina D3 cu K2 și magneziu: influențează pozitiv dispoziția și focusul.
  • Probiotice și prebiotice: refac microbiomul și reduc anxietatea.

Plante adaptogene și calmante

  • Rhodiola rosea: crește rezistența la stres și energia mentală.
  • Ashwagandha: reduce cortizolul și îmbunătățește somnul.
  • Bacopa monnieri: susține memoria și atenția.
  • Ginkgo biloba: îmbunătățește circulația cerebrală.
  • Passiflora și Melissa: reduc agitația și sprijină relaxarea.

Terapii complementare utile

  • Neurofeedback: antrenează creierul pentru mai mult control și focus.
  • Terapia cranio-sacrală: relaxează sistemul nervos.
  • Mindfulness și respirație conștientă: calmează hiperactivitatea mentală.
  • Tai Chi și exerciții de coordonare: îmbunătățesc echilibrul și atenția.
  • Masaj terapeutic și reflexoterapie: scad tensiunea și sprijină somnul.
  • Timp petrecut în natură: crește concentrarea și reduce impulsivitatea.

Echilibrul emoțional și RSD

  • Terapie cognitiv-comportamentală (CBT): ajută la restructurarea gândurilor legate de eșec și critică.
  • Terapie de reglare emoțională (DBT / ACT): crește toleranța la stres și compasiunea față de sine.
  • Coaching sau suport de grup: oferă strategii practice și sprijin emoțional.
  • Journaling și art-terapie: ajută la procesarea emoțiilor și la claritate mentală.

ADHD este mai mult decât atenție – este un dialog între creier, intestin și emoții

Din perspectiva noastră ADHD nu este o „defecțiune”, ci un mod diferit de funcționare a creierului. Înțelegerea rolului intestinului, a alimentației și a reglării emoționale ne permite să abordăm această tulburare integrativ – nu doar cu medicamente, ci și cu nutrienți, obiceiuri și empatie.

Poate că adevărata vindecare începe atunci când ne uităm nu doar la simptome, ci la întregul ecosistem interior – acolo unde mintea, emoțiile și bacteriile noastre „bune” lucrează împreună pentru echilibru.

Un intestin hrănit, un creier calmat, o inimă înțeleasă – aceasta este triada care transformă lupta cu ADHD într-un drum de cunoaștere de sine.

 

Bucuros să te știu sănătos,

Farm. Adrian Ienin


Surse științifice și articole de referință

  • https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7143990/
  • https://www.nature.com/articles/s41598-025-04303-x
  • https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11845018/
  • https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0306452225000338
  • https://www.additudemag.com/rejection-sensitive-dysphoria-adhd-emotional-dysregulation/
  • https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24099-rejection-sensitive-dysphoria-rsd
5 3 votes
Article Rating
Abonează-te
Notify of
guest

0 Comments
Cele mai noi
Cele mai vechi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile
0
Ne-ar plăcea să știm gândurile tale, te rog lasă-ne un comentariu.x