Anxietate: ce este, simptome și tratament naturist pentru echilibru emoțional (Legitatea #148)

Anxietate – ce înseamnă și de ce apare?

Anxietatea este un semnal al corpului și al minții că ceva cere atenție: ritm prea alert, stres cronic, nevoi emoționale ignorate sau dezechilibre fiziologice.

Vestea bună? Poate fi gestionată. În continuare găsești o explicație clară, semnele la care să fii atent(ă) și soluții naturale pe care le poți începe chiar de azi.

Anxietate: ce este și cum se manifestă

Anxietatea este o stare de teamă, tensiune interioară sau îngrijorare disproporționată față de situația reală. Ca mecanism natural de protecție, ea ne mobilizează în fața pericolului. Devine problematică atunci când intensitatea și frecvența cresc, apar simptome fizice neplăcute și calitatea vieții scade.

Cauzele frecvente ale stărilor de anxietate

• Stres cronic și supraîncărcare (muncă, responsabilități familiale, multitasking constant).
• Dezechilibre biologice (deficit de magneziu, vitamine B, omega‑3; somn insuficient; inflamație cronică de grad mic).
• Evenimente de viață (pierderi, schimbări majore, traumă, nesiguranță financiară).
• Predispoziție individuală (sensibilitate crescută a sistemului nervos, istoricul familial).
• Consumul de stimulente (cofeină în exces, băuturi energizante, nicotină, alcool).

Tipuri de anxietate – de la generalizată la fobii specifice

• Anxietate generalizată – îngrijorare persistă pentru diverse domenii ale vieții.
• Atacuri de panică – episoade intense cu palpitații, senzație de sufocare, teamă de pierdere a controlului.
• Fobii specifice – frică intensă de un obiect/situație (zbor, înălțimi, ace, spații închise).
• Anxietate socială – teamă de evaluare negativă în interacțiuni sociale.
• Anxietate de sănătate – îngrijorare excesivă privind boli/semne corporale.

Sfat rapid: un prim pas eficient este să reduci „combustibilul anxietății”: somn prea puțin, cofeină multă, mese sărite, lipsa mișcării. Chiar 10–15% îmbunătățire zilnică contează.

Primele gânduri ale persoanelor anxioase sună cam așa:

• Trebuie să am totul planificat!
• Când lucrurile nu merg așa cum am planificat, sunt foarte frustrat!
• Am nevoie de timp pentru a revizui și analiza lucrurile. Nu pot lua decizii spontane.
• Prefer să fac lucruri și să merg în locuri cu care sunt deja familiarizat!
• Este prea riscant să te implici emoțional cu oamenii!
• Nu mă simt confortabil să încerc lucruri noi!

Tuturor ne trec uneori astfel de gânduri prin cap, însă atunci când ele predomină este bine să nu punem un semn de întrebare și să găsim o soluție, pentru că situația se poate agrava.

Dacă în capul tău rulează neîncetat întrebări de tipul:

• „Ceva sigur va merge prost.” • „Nu o să fac față.” • „Dacă se întâmplă iar?” • „Inima îmi bate tare – înseamnă că e grav.” •

Aceste gânduri par convingătoare, dar sunt interpretări, nu fapte. Observă-le, pune-le pe pauză și revino la prezent: respirație, mișcare, un pahar cu apă, o sarcină mică realizabilă.

Simptome ale unei anxietăți excesive

Atunci când anxietatea depășește nivelul normal de alertă și devine excesivă, ea nu mai este doar o emoție trecătoare, ci se manifestă printr-o combinație de semne fizice, emoționale și comportamentale. Aceste simptome pot varia de la palpitații și tulburări digestive până la neliniște constantă și dificultăți de concentrare, afectând calitatea vieții de zi cu zi. Recunoașterea lor este primul pas pentru a lua măsuri eficiente și a preveni agravarea stării.

Stări de anxietate – simptome fizice

Anxietatea poate duce la atacuri de panică care sunt efectiv șocuri pentru organism și care îl suprasolicită

• Palpitații, tensiune musculară, nod în gât, hiperventilație/senzație de „nu am aer”.
• Transpirații reci, tremur, furnicături, ușoare amețeli.
• Probleme digestive (grețuri, balonare, colici), apetit fluctuant.
• Insomnie, treziri nocturne, oboseală matinală.
• Senzație de sufocare
• Dureri de cap/ceafă, sensibilitate la zgomot/lumină.

Simptome emoționale și comportamentale

• Îngrijorare persistentă, anticiparea catastrofelor, perfecționism blocant.
• Evitați situațiile, amânați sarcini, dificultăți de concentrare.
• Iritabilitate, sensibilitate la critică, nevoia de control.
• Nevoia de reasigurare constantă („E totul în regulă?”).
• Pofte alimentare nesănătoase

Importanța gestionării stărilor de anxietate

Ignorată, anxietatea „se antrenează” prin repetiție: circuitele de stres devin reflex. Dar gestionată devreme, îți recapeți claritatea, energia și capacitatea de a lua decizii bune.

Strategia câștigătoare combină reglarea fiziologică (somn, respirație, nutrienți), igiena mentală (jurnal, restructurare cognitivă) și sprijinul social (relații, rutină, limite sănătoase).

Bolile, în general, nu au o singură cauză, ci mai multe suprapuse iar declanșatorul este de multe ori o cauză emoțională, astfel gândurile pot avea o importanță mai mare decât crezi.

Am precizat și în acest articol despre depresie și anxietate dar ne repetăm și acum: 

Diferența dintre depresie și anxietate este dată de percepție: daca ești deprimat trăiesti în trecut, daca ești anxios traiești în viitor! …idealul fiind să rămânem ancorați în momentul prezent, este singurul care contează!

Remedii naturale pentru anxietate

Deși anxietatea poate părea copleșitoare, există numeroase metode naturale care pot sprijini echilibrul emoțional și reducerea stresului. Plantele medicinale, suplimentele nutritive, tehnicile de relaxare și un stil de viață sănătos pot contribui la liniștirea sistemului nervos și la recăpătarea stării de bine.

Abordarea naturistă are avantajul de a susține organismul pe termen lung, fără efecte secundare majore, atunci când este integrată cu responsabilitate.

Plante medicinale și suplimente recomandate

Tehnici naturiste de relaxare: respirație, journaling, aromaterapie

Alte tehnici și metode care pot alunga anxietatea:

• Respirație 4‑6 (inspiri 4 secunde, expiri 6 secunde) 3–5 minute, de 2–3 ori/zi – activează parasimpaticul.
• Journaling – descarcă gândurile pe hârtie, etichetează emoția, întreabă: „Ce micro‑pas pot face acum?”
• Aromaterapie – lavandă, bergamotă, tămâie în difuzor sau pe încheieturi (diluat în ulei purtător).
• Expunere blândă – revino gradual în situațiile evitate, asociind respirație și auto‑încurajare.

Stil de viață echilibrat – somn, alimentație, mișcare

• Somn: program regulat, lumină dimineața, ecrane oprite cu 60–90 min înainte de somn.
• Alimentație: mese la timp, proteine la micul dejun, legume variate, grăsimi bune (nuci, pește gras), reducere zahăr și stimulente.
• Mișcare: plimbări zilnice, antrenamente moderate, întinderi – mișcarea „arde” hormonii de stres și stimulează neurostransmițătorii stării de bine.
• Ritualuri de reconectare: timp cu cei dragi, hobby‑uri, natură, limite sănătoase în program.

Când e nevoie de ajutor specializat?

Caută consult de specialitate dacă simptomele persistă mai mult de 4 săptămâni, apar atacuri de panică recurente, insomnie severă, afectare în muncă/relații sau gânduri de auto‑vătămare. Intervenția timpurie scurtea

Pentru sfaturi personalizate poți accesa secțiunea de consultații.

Bucuroși să te știm sănătos,

Farm. Anca și Adrian Ienin

Referințe:

– https://www.medicalnewstoday.com/articles/322396
– https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2959081/
– https://www.healthline.com/health/natural-ways-to-reduce-anxiety
– https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19123457/