Guta este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale articulațiilor de care suferă foarte multe persoane. În acest articol îți vom prezenta cele mai importante legate de gută, plecând de la definiție, cauze, simptome, regim alimentar și tratamentul natural al gutei.

În zilele noastre, guta afectează preponderent bărbați, fiind asociată în special cu un regim alimentar neadecvat: exces de carne, fructe de mare, alcool etc.

Vrem să înțelegi despre guta că poate fi atât prevenită cât și tratată sau gestionată cu remedii naturale și obiceiuri de viață sănătoase. Dar este mereu mai înțelept să acționezi preventiv. nu să aștepți o criză de gută.

Guta, ce este

Guta este o formă comună și complexă de artrită care poate afecta pe oricine. Se caracterizează prin atacuri sau crize bruște, severe de durere, umflături, roșeață și sensibilitate la una sau mai multe articulații.

Cel mai adesea guta apare la degetul mare de la picior.

O criză de gută poate apărea brusc, trezindu-te adesea în miezul nopții cu senzația că degetul mare de la picior este în flăcări. Articulația afectată este fierbinte, umflată și atât de sensibilă încât până și greutatea cearșafului de pe ea poate părea intolerabilă.

Guta, cauze și factori de risc

Care sunt cauzele și factorii de risc ai gutei?

Cauza principală a gutei este o acumulare de acid uric în sânge și la nivelul articulațiilor.

Mai demult guta era considerată boala oamenilor înstăriți, pentru ca aceștia consumau cea mai multă carne de vânat, bogată în purine – cauze guta.

Persoanele care au gută ar trebui să evite alimentele cu un conținut bogat de purine. Prin metabolizarea purinelor, se formează acid uric, a cărui acumulare duce la apariția gutei.

De fapt guta apare atunci când cristalele de urați (metaboliți ai acidului uric) se acumulează în articulație, provocând inflamația și durerea intensă (a unei crize de gută). 

Cristalele de urați se pot forma atunci când există un nivel ridicat de acid uric în sânge. 

Acidul uric de unde provine?

Corpul uman produce acid uric atunci când descompune purinele – substanțe care se găsesc în mod natural în corp și în alimentație.

Purinele – surse de acid uric – se găsesc în anumite alimente, printre care: 

• carne roșie și organe (ficat, rinichi, inimă, etc)
• fructe de mare bogate în purine: hamsii, sardine, midii, scoici, păstrăv și ton. cauze
• băuturi alcoolice, în special berea, și băuturile îndulcite cu zahăr și fructoză 

În mod normal, acidul uric se dizolvă în sânge și trece prin rinichi în urină. 

Dar uneori fie corpul tău produce prea mult acid uric, fie rinichii tăi excretă prea puțin acid uric, datorită unui consum de lichide insuficient sau datorită unei disfuncții renale.

Când se întâmplă acest lucru, acidul uric se poate acumula, formând cristale de urați ascuțite, asemănătoare unor ace, într-o articulație sau în țesutul din jur, care provoacă durere, inflamație și umflarea ei. Atunci poate apărea un început de gută.

Guta, factori de risc

Desigur cauza principală și cea mai frecventă este nivelul ridicat de acid uric din organism. Dar acidul uric poate fi crescut de anumiți factori.

Anumite afecțiuni metabolice sau deshidratarea, fac organismul să producă prea mult acid uric. De asemenea o problemă cu rinichii sau tiroida, sau o tulburare ereditară, poate îngreuna organismul dumneavoastră să elimine excesul de acid uric.

Este mai probabil să faci guta boala dacă:

• sunteți un bărbat de vârstă mijlocie sau o femeie în postmenopauză
• ai părinți, frați sau alți membri ai familiei cu gută
• bei alcool des sau în exces
• iei medicamente precum diuretice și ciclosporine
• ai o afecțiune cum ar fi hipertensiune arterială, boală de rinichi, boală tiroidiană, diabet sau apnee în somn

Factorii care cresc nivelul de acid uric din organism – guta cauze:

• Cura de slabire. Dietele disociate, bogate în proteine și în carne roșie sau crustacee pot crește nivelul de acid uric, care crește riscul de gută. 
• Consumul de alcool: în special de bere, crește și riscul de gută.
• Greutatea excesivă. Dacă sunteți supraponderal, corpul dumneavoastră produce mai mult acid uric, iar rinichilor tăi le este mai greu să îl elimine.
• Condiții medicale preexistente. Anumite boli și afecțiuni vă cresc riscul de gută. Acestea includ hipertensiunea arterială netratată și afecțiunile cronice, cum ar fi diabetul, obezitatea, sindromul metabolic și bolile de inimă sau rinichi.
• Anumite medicamente. Aspirina în doze mici și unele medicamente utilizate pentru controlul hipertensiunii – inclusiv diuretice tiazidice, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) și beta-blocante – pot crește, de asemenea, nivelurile de acid uric. Același efect poate fi dar și de utilizarea medicamentelor anti respingere prescrise persoanelor care au suferit un transplant de organe.
• Istoric familial de gută. Dacă alți membri ai familiei dumneavoastră au avut gută, este mai probabil să dezvoltați boala guta. Dar doar jumătate de vină este datorată geneticii, cealaltă jumătate este datorată moștenirii acelorași obiceiuri alimentare.
• Vârsta și sexul. Guta apare mai des la bărbați, în primul rând pentru că femeile tind să aibă un nivel mai scăzut de acid uric. După menopauză, însă, nivelurile de acid uric ale femeilor se apropie de cele ale bărbaților. De asemenea, bărbații sunt mai predispuși să dezvolte gută mai devreme – de obicei între 30 și 50 de ani – în timp ce femeile dezvoltă în general semne guta și simptome guta după menopauză.
• Intervenții chirurgicale sau traumatisme recente. Experimentarea unei intervenții chirurgicale sau traume recente poate declanșa uneori un atac de gută. La unii oameni chiar și primirea unui vaccin poate declanșa o criză de guta.

Guta este ereditară?

Guta se datorează doar parțial eredității. Cercetătorii au descoperit zeci de gene care cresc susceptibilitatea oamenilor la gută, inclusiv SLC2A9 și ABCG2. Genele asociate cu guta afectează metabolizarea acidului uric și cantitatea pe care organismul o reține și o eliberează.

Este probabil ca genele doar să pregătească scena pentru gută. Dar factorii de mediu și stilul de viață cum ar fi dieta, declanșează de fapt boala.

Guta, simptome și manifestări

Unii oameni au prea mult acid uric în sânge, adică au hiper uricemie, dar nu prezintă simptome de guta. Aceasta se numește hiperuricemie asimptomatică.

Pentru guta acută, sau criza de gută, simptomele apar rapid din acumularea de cristale de acid uric în articulație și durează între 3 și 10 zile.

Persoanele resimt dureri intense și umflături, iar articulația se simte caldă. 

De multe ori, între atacul sau criza de gută, persoanele nu au niciun simptom.

În schimb dacă  guta nu se tratează, aceasta poate deveni cronică și pot afecta definitiv articulațiile. Depunerile de acid uric formează noduli tari iar acestea pot deteriora definitiv articulațiile.

Criza de gută – durerile articulare intense

Semnele și simptomele gutei apar aproape întotdeauna brusc și adesea noaptea. 

Guta afectează de obicei degetul mare, dar poate apărea în orice articulație. Alte articulații frecvent afectate de acumularea de acid uric includ gleznele, genunchii, coatele, încheieturile și degetele. 

Durerea este probabil să fie cea mai severă în primele patru până la 12 ore de la debut.

După ce durerea cea mai severă dispare, unele semne de disconfort articular pot dura de la câteva zile la câteva săptămâni. Este posibil de asemenea ca atacurile ulterioare de gută să dureze mai mult și să afecteze mai multe articulații.

Inflamație și roșeață în gută

Articulația sau articulațiile afectate devin umflate, sensibile, calde și roșii. iar pe măsură ce guta progresează, este posibil să nu vă mai puteți mișca articulațiile în mod normal.

Durerea din gută fiind una foarte intensă, dacă aveți o criză sau o durere bruscă și intensă la o articulație, sfatul nostru este să sunați-vă medicul. 

Guta care nu este tratată poate duce la agravarea durerii și la leziuni articulare, care sunt uneori ireversibile. 

Mai apoi după ce criza trece, este nevoie să puneți accentul pe alimentație și pe remedii guta naturale care să elimine excesul de acid uric de la nivelul articulațiilor.

Guta diagnostic

Medicul poate diagnostica guta pe baza mai multor factori care inlcus:

• analiza istoricului medical, 
• un examen fizic și al simptomelor
• analize guta: analize de sânge, inclusiv acid uric
• descrierea durerii articulare
• cât de des, când și cum se manifestă dar și cât de intense sunt durerile în articulație
• cât de roșie sau umflată este zona
• de asemenea, ar putea dori să facă o radiografie a articulației

Dacă aveți simptome de gută, puteți începe cu o vizită la medicul de familie. Dacă guta este severă, el te poate direcționa către un specialist în boli articulare.

Complicațiile gutei

Persoanele cu gută pot dezvolta afecțiuni mai severe, cum ar fi:

• Guta recurentă. Este posibil ca unii oameni să nu mai experimenteze niciodată semne și simptome de gută. Alții pot prezenta crize de guta boala de mai multe ori pe an. Medicamentele, dar mai ales stilul de viață, pot ajuta la prevenirea atacurilor de gută la persoanele cu gută recurentă. Dar dacă nu este tratată, guta poate provoca eroziunea și distrugerea articulatiei în cauză.
• Guta la picior avansată. Guta netratată poate determina formarea de depuneri de cristale de urati sub piele care se transformă în noduli, numiți tofi gutoși. Aceștia dezvolta în mai multe zone, cum ar fi degetele, guta la maini, guta la picior, coatele sau tendoanele lui Ahile de-a lungul spatelui gleznelor. Tofii gutoși de obicei nu sunt dureroși, dar pot deveni umflați și sensibili în timpul atacurilor de gută. Despre guta la picioare se pot spune multe, dar manifestarea este similară la toate articulațiile.
• Pietre la rinichi. Cristalele de urați se pot acumula în tractul urinar al persoanelor cu gută, provocând pietre la rinichi. 

Tofii gutoși

Când cristalele de acid uric se acumulează în articulații pentru o lungă perioadă de timp, ele produc depozite dure sub piele numite tofi gutoși. Fără tratament, aceste tofi pot deteriora oasele și cartilajele și pot lăsa articulațiile permanent „desfigurate”.

Tofi sunt un fel de bulgări umflați în jurul articulațiilor care arată ca nodurile de pe trunchiul unui copac. Acestea apar în articulații precum degetele, picioarele și guta la genunchi, guta la maini, precum și uneori pe urechi. Tofii înșiși nu doare, dar inflamația pe care o provoacă poate fi dureroasă.

Uneori, tofi se formează în țesutul conjunctiv din afara articulațiilor.

Guta prevenție

Cum poți preveni guta? Sfaturi utile pentru prevenție

Simptomele gutei pot să apară și să dispară, dar există modalități de a gestiona simptomele și de a preveni atacul de gută.

De asemenea urmând sfaturile de mai jos, practic previi acumularea de acid uric și astfel ajungi șă nu suferi niciodată de atacul de gută:

• redu consumul de alcool
• pierde în greutate, dacă ești supraponderal
• lasă-te de fumat, dacă fumezi
• redu consumul de carne roșie și adaugă lângă o salată mare de crudități atunci când mănânci
• bea suficientă apă în fiecare zi
• fă sport, ajută atât la mobilitatea cât și la detoxifierea articulațiilor
• redu la minim consumul de zahăr, gluten și ulei de floarea soarelui, au efect proinflamator și pot accentua durerea sau criza de gută

Regimul alimentar în gută

Anumite alimente sunt în mod natural bogate în purine, iar pe acestea corpul le descompune în acid uric.

Dar majoritatea oamenilor pot tolera alimentele bogate în purine, deoarece acidul uric rezultat este eliminat în mod normal de rinichi. 

Alimente de evitat în gută

Dacă însă analiza de acid uric este problematică, atunci cel mai probabil corpul are probleme în a gestiona și a elibera excesul de acid uric. În acest caz este important regim guta, este nevoie să eviți anumite alimente și băuturi, cum ar fi:

• carne roșie și carne de vânat
• organe și mezeluri obținute din organe
• anumite fructe de mare
• alcool
• produsele fast-food
• băuturile îndulcite cu zahăr și alimentele care conțin fructoză

Alimentele benefice în gută care scad acidul uric din sânge

În același timp alte alimente permise la guta ajută la reducerea nivelului de acid uric din organism și sunt alegeri bune dacă ai gută sau acid uric crescut.

Iată ce alimente integrale și băuturi scad acidul uric din sânge, respectiv alimente permise la guta:

1. Fructe și legume

• • Cireșele: Studiile arată că cireșele și sucul de cireșe pot reduce nivelurile de acid uric și frecvența atacurilor de gută, datorită efectului diuretic și detoxifiant. Componenta antiinflamatoare naturala prezenta in cirese, fac aceste fructe extrem de eficiente în diminuarea nivelului de acid uric din sânge. Pe langa antociani, ciresele sunt și o sursă importantă de fibre și vitamina C, care ajuta la randul lor în lupta cu crizele de guta. De fapt cireșele pot fi considerate inamicul gutei.
  • Fructele de pădure: Afinele, căpșunile și zmeura sunt bogate în antioxidanți și pot ajuta la reducerea inflamației.

• Merele: Sunt o sursă bogată de fibre și sunt foarte benefice în controlul nivelului de acid uric. Fibrele solubile din mere, precum pectina, ajută la eliminarea excesului de acid uric, prin absorbția acestuia din fluxul sangvin. Mărul reprezinta, de asemenea, o sursa importantă de acid malic, care ajuta la neutralizarea efectelor acidului uric asupra organismului. 

• Citricele: Lămâile, portocalele și grepfrutul sunt surse bune de vitamina C, care poate reduce nivelurile de acid uric.

• Legume cu frunze verzi: Spanacul, kale și broccoli sunt alimente bogate în fibre și nutrienți esențiali.

2. Produse lactate cu conținut mai scăzut de grăsimi

• Atunci când discutăm despre lactate, sursa, frecvența și calitatea acestora reprezintă cei mai importanți indicatori:
  • nu consumați lactate din ferme intensive, ci de la acele animale care pasc iarbă
  • nu consumați în fiecare zi, ci de maxim 3-4 ori pe săptămână
  • orientați-vă spre lactate fermentate natural
• Unele cercetări au demonstrat ca laptele și lactatele cu un conținut mai scăzut de grăsimi pot reduce nivelul de acid uric, deci și riscul de atac de guta. 

3. Alimente bogate în fibre

• Ovăz, orz și quinoa: Aceste cereale integrale sunt surse excelente de fibre, care ajută la menținerea unui nivel sănătos de acid uric.
• Fasole, linte și năut: Leguminoasele sunt și ele bogate în proteine și fibre, dar au un conținut scăzut de purine comparativ cu carnea. Astfel pot reprezenta o alternativă la proteinele din carne.

4. Apa

• Hidratarea corespunzătoare și consumul adecvat de apă de calitate ajută la diluarea și eliminarea acidului uric din organism. Necesarul de apă al fiecărui om este între 30-50 ml/kg corp / zi. Dacă ai probleme cu nivelul de acid uric, asigură-te că bei minim 40-45ml/kg corp/zi. Adică o persoană de 80 kg ar fi bine să bea minim 3200 ml de apă pe zi

5. Alimente antiinflamatorii

• • Ulei de măsline: Este o sursă bună de grăsimi sănătoase și are proprietăți antiinflamatorii.
  • Ghimbir și turmeric: Aceste condimente au efecte antiinflamatorii și antioxidante.

• Fructele și legumele intens colorate: Acestea sunt și ele bogate în antioxidanți și au efect antiinflamator în organism.

6. Semințe și nuci

• Migdalele: consumul regulat de migdale poate ajuta la reducerea nivelului de acid uric, potrivit unui studiu publicat in 2015, in publicatia Nutrition Journal. 
• Și alte semințe și nucile se regăsesc printre acele alimente permise la guta care scad acidul uric datorită conținutului de fibre, magneziu și grăsimi antiinflamatoare

7. Ouăle

• Putem trece și ouăle (de casă, de la găini crescute tradițional, în aer liber și hrană naturală) pe lista de alimente care scad acidul uric. Ele reprezinta o sursă importantă de proteine pentru persoanele cu guta, pentru că sunt în mod natural sarace în purine.

Guta, remedii naturale și tratament

Dacă nu este tratată, guta poate duce în cele din urmă la artrită gutoasă, care este o formă mai severă de artrită. Această afecțiune dureroasă vă poate lăsa articulația imobilizată și umflată permanent. De aceea este nevoie de produse pentru articulații cu acțiune specifică.

Planul de tratament recomandat de medicul sau farmacistul dumneavoastră va depinde de stadiul și severitatea gutei dumneavoastră.

Atât medicamentele cât și remediile naturale pentru tratarea gutei funcționează în unul din două moduri: 

• ameliorează durerea și reduc inflamația 
• sau previn viitoarele atacuri de gută prin scăderea nivelului de acid uric.

Printre medicamentele de sinteză pentru ameliorarea durerii de gută sunt incluse antiinflamatoarele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi acidul acetil salicilic, ibuprofenul și naproxen, dar există și alternative de antiinflamatoare naturale care au efect similar, dar nu prezintă efectele secundare ale celor sintetice.

Cealaltă clasă de medicamente, care scad nivelul de acid uric din sânge și previn atacurile de gută includ inhibitori ai xantinoxidazei, cum ar fi alopurinol și febuxostat sau probenecid.

Dar și aici există alternative naturale, cum ar fi tinctura de ceai de Jawa, care este în principal inamicul gutei sau alte remedii pentru guta care conțin combinații de plante care reduc acidul uric.

Echilibrul electrolitic al organismului este și el important în gută, de aceea vitamine si minerale naturale în concentrația potrivită pot ajuta.

O schemă de tratament foarte utilă în guta, care conține o combinație de remedii naturale cu acțiune sinergică este cea de mai jos:

Chiar dacă articolul este foarte complex, poate nu am cuprins toate informațiile care te interesau. Astfel dacă mai ai și alte întrebări sau nelămuriri, le așteptăm în comentarii și îți vom răspunde cu drag!

 

Multă sănătate și articulații mobile îți dorim!

---

Referințe:

• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gout/symptoms-causes/syc-20372897
• https://www.niams.nih.gov/health-topics/gout
• https://www.healthline.com/health/gout