Sistemul medical tratează simptomele. Responsabilitatea pentru sănătate îți aparține (Legitatea #230)

Poți alege sa te uiți în cealaltă direcție, dar nu vei putea spune niciodată că nu ai știut!

Responsabilitatea sănătății este personală, nu delegabilă sistemului medical

Responsabilitatea sănătății cade pe umerii fiecărei persoane, nu pe cei ai sistemului medical. Trăim într-o epocă în care informația este la un click distanță, iar accesul la educație medicală, nutrițională și preventivă nu a fost niciodată mai mare.

În acest context, nu mai putem spune sincer: „nu am știut”.

Mitul sistemului medical „atotvindecător”

Este momentul să încetăm să ne comportăm ca și cum sistemul medical ar fi perfect sau capabil să vindece orice boală. Realitatea este mult mai nuanțată. În Statele Unite, statisticile arată că, anual, tratamentele de medicină alopată reprezintă a treia cauză de deces. Aceasta nu este o afirmație emoțională, ci una documentată.

Chiar și instituții de referință, precum Journal of the American Medical Association (JAMA), afirmă clar că dieta modernă este cauza numărul unu a bolilor cronice.

Cu toate acestea, sistemul medical continuă, în mare parte, să ignore cauza și să trateze consecințele. Bolile generate de alimentație dezechilibrată și de un stil de viață nesănătos sunt abordate predominant prin medicație, nu prin schimbări reale ale comportamentului zilnic.

Rolul real al medicamentelor: util, dar limitat

Să fim foarte clari: multe medicamente alopate sunt utile, necesare și uneori salvatoare de viață. Nimeni nu contestă acest lucru.

Însă a susține că prima și principala soluție pentru afecțiuni cauzate de ani de alimentație greșită, sedentarism, stres cronic și lipsă de somn este medicamentul, nu este normal. Este greșit și, pe termen lung, neglijent.

Medicamentul poate reduce un simptom, dar rar corectează cauza care a dus la apariția bolii.

Cuvântul „doctor” provine din latină și înseamnă „profesor”.
Să nu uităm acest lucru.

Unde s-a pierdut educația pentru sănătate?

Unul dintre rolurile fundamentale ale medicinei ar fi trebuit să fie educația pacientului. Din păcate, această componentă este aproape absentă.

Astăzi, sistemul medical funcționează adesea pe baza consultațiilor de 10 minute, în care accentul cade aproape exclusiv pe prescrierea de medicamente. Nu mai rămâne timp pentru explicații, pentru înțelegerea cauzelor reale sau pentru educarea pacientului în privința stilului de viață.

Astfel, oamenii nu află cum au fost create problemele lor și, mai ales, ce ar putea face concret pentru a le corecta.

Este medicul vinovat?

Nu. Nu credem că medicul este lipsit de etică sau de bunăvoință.

De cele mai multe ori, medicul este suprasolicitat, prins într-un sistem rigid și, foarte important, nu a fost format să facă legătura dintre alimentație, stil de viață și boală.

În majoritatea Universităților de Medicină și Farmacie, cursurile de nutriție, prevenție și medicină a stilului de viață sunt minime sau aproape inexistente.

Responsabilitatea revine fiecăruia dintre noi

De aceea, avem nevoie de mai multă educație, dar și de mai multă implicare personală. Nu ne putem baza exclusiv pe medici pentru sănătatea noastră.

Mâncarea hrănitoare, mișcarea făcută cu sens, somnul de calitate și puterea comunității trebuie să redevină normalul, nu excepția.

Acum că ai citit aceste rânduri, le poți ignora. Dar nu vei mai putea spune vreodată că nu ai aflat.

Sănătatea este în mâinile tale.
Iar prevenția este cea mai puternică armă pe care TU o ai la îndemână.

Bucuroși să te știm sănătos,
Farm. Anca și Adrian Ienin

Resurse științifice

• Starfield B. et al. (2000).
  Is US health really the best in the world?
  Journal of the American Medical Association (JAMA), 284(4), 483–485.
  DOI: 10.1001/jama.284.4.483
  Studiu care arată că intervențiile medicale și efectele adverse ale tratamentelor reprezintă o cauză majoră de mortalitate.
• Makary M.A., Daniel M. (2016).
  Medical error—the third leading cause of death in the United States.
  BMJ, 353:i2139.
  DOI: 10.1136/bmj.i2139
  Analiză amplu citată care susține ideea limitelor sistemului medical și impactul erorilor și tratamentelor asupra mortalității.
• Willett W.C. et al. (2019).
  Food in the Anthropocene: the EAT–Lancet Commission on healthy diets from sustainable food systems.
  The Lancet, 393(10170), 447–492.
  DOI: 10.1016/S0140-6736(18)31788-4
  Raport major care confirmă rolul central al dietei moderne în apariția bolilor cronice.
• Mozaffarian D. (2016).
  Dietary and policy priorities for cardiovascular disease, diabetes, and obesity.
  Circulation, 133(2), 187–225.
  DOI: 10.1161/CIRCULATIONAHA.115.018585
  Confirmă faptul că bolile cronice sunt predominant determinate de alimentație și stil de viață.
• Egger G., Dixon J. (2014).
  Beyond obesity and lifestyle: a review of 21st century chronic disease determinants.
  BioMed Research International.
  DOI: 10.1155/2014/731685
  Lucrare care explică de ce tratamentul simptomelor fără schimbări de stil de viață este insuficient.
• Haskell W.L. et al. (2007).
  Physical activity and public health: updated recommendation.
  Circulation, 116(9), 1081–1093.
  DOI: 10.1161/CIRCULATIONAHA.107.185649
  Arată rolul esențial al mișcării regulate în prevenția bolilor cronice.
• Institute of Medicine (US) Committee on the Training Needs in Preventive Medicine (2002).
  Training Physicians for Public Health Careers.
  National Academies Press.
  Raport care evidențiază lipsa formării medicale în prevenție și educație pentru sănătate.
• Lifestyle Medicine Education Collaborative (LMEd) (2021).
  Core competencies for lifestyle medicine.
  American Journal of Lifestyle Medicine.
  DOI: 10.1177/15598276211004190
  Subliniază necesitatea integrării nutriției, somnului și mișcării în practica medicală.