Continut articol
Ce este retenția de apă și cum se manifestă vara?
Retenția de apă (edemul) înseamnă acumularea excesivă de lichide în spațiile dintre celule. Vara, căldura determină vasodilatație și încetinește întoarcerea venoasă și limfatică, ceea ce favorizează umflarea gleznelor, picioarelor, degetelor sau a feței, mai ales spre finalul zilei și mai ales dacă ai un stil de viață sedentar.
Definiția retenției de apă
Edemul este în esență un dezechilibru hidro‑electrolitic: crește presiunea capilară și permeabilitatea, iar drenajul limfatic devine insuficient. Lichidul se acumulează în țesuturi și produce umflături vizibile care sunt și deranjante.
Ce se întâmplă în organism când avem retenție de apă
Factorii termici, hormonali și alimentari influențează transportul lichidelor. Excesul de sodiu și deshidratarea sporesc trecerea plasmei în interstiții, generând senzația de tensiune și greutate. Așadar, deși este o acumularea de apă în țesuturi, creșterea consumului de lichide duce la ameliorare, nu la agravare.
Retenția de apă vara vs. alte sezoane
În sezonul cald apar mai des călătorii lungi, stat prelungit pe scaun sau în picioare, gustări sărate și hidratare uneori insuficientă, ceea ce accentuează mai multe edeme față de restul anului. Dacă retenția de apă apare și în alte anotimpuri, vei înțelege de ce se întâmplă asta citind articolul până la capăt.
Simptomele retenției de apă vara
Semnele sunt de obicei evidente și pot varia pe parcursul zilei. Observarea contextului (căldură, stat pe loc, menstruație) ajută la diferențierea edemului de creșterea de țesut adipos. Hai să vedem care sunt:
Umflarea picioarelor și a gleznelor
Este cel mai frecvent simptom, accentuat seara sau după ortostatism (stat în picioare) prelungit. Poate coexista cu senzația de picioare grele și cu dilatații venoase, astfel încât și varicele se pot agrava.
Mâini și față umflate
Degetele devin „pufoase”, inelele strâng, iar fața poate părea încărcată, „buhăită” mai ales dimineața.
Greutate în corp și disconfort general
Edemul crește volumul perceput fără a reflecta neapărat grăsime în plus; apar rigiditate articulară și oboseală.
Cauzele retenției de apă vara
Vara, edemele sunt favorizate de vasodilatație, aport crescut de sodiu, hidratare inadecvată și tulburări circulatorii. Identificarea cauzei principale ghidează intervențiile eficiente, care de cele mai multe ori nu presupun medicamente, ci ajustări ale stilului de viață.
Schimbările hormonale și influența temperaturii
Fluctuațiile hormonale au un impact direct asupra retenției de apă. În perioada premenstruală, estrogenul poate rămâne relativ ridicat comparativ cu progesteronul, ceea ce favorizează retenția de sodiu și apă.
În perimenopauză, dezechilibrele hormonale devin mai pronunțate și pot provoca edeme recurente, chiar în lipsa altor factori favorizanți.
Căldura verii amplifică fenomenul: temperaturile ridicate determină vasodilatație (dilatarea vaselor de sânge) pentru a facilita pierderea de căldură din corp. Această dilatare reduce eficiența întoarcerii venoase și crește presiunea în capilare, determinând „scurgerea” lichidului în spațiile intercelulare.
Rezultatul este un cerc vicios: hormonii favorizează reținerea apei, iar căldura accentuează efectul, mai ales la nivelul picioarelor.
Alimentația săracă în potasiu și excesul de sare
Raportul sodiu–potasiu este unul dintre principalii factori care reglează echilibrul hidric. Sodiul atrage apa în spațiul extracelular, iar potasiul ajută la transportul apei în celule și la eliminarea excesului prin rinichi.
O dietă bogată în alimente ultraprocesate, mezeluri, snacks-uri sărate și fast-food crește aportul de sodiu și favorizează retenția de apă. În schimb, lipsa potasiului reduce capacitatea organismului de a elimina lichidele.
Pentru echilibrare, este recomandat să incluzi zilnic alimente bogate în potasiu: legume verzi (spanac, pătrunjel, kale), avocado, banane, cartof copt cu coajă, cartof dulce, pepene galben sau roșii.
Creșterea aportului de potasiu nu doar ajută la drenaj, dar contribuie și la sănătatea cardiovasculară.
Problemele de circulație și statul prelungit pe loc
Circulația venoasă depinde nu doar de integritatea vaselor de sânge, ci și de activitatea musculară. În insuficiența venoasă cronică, valvele venelor nu mai funcționează optim, ceea ce permite sângelui să stagneze în membrele inferioare, crescând presiunea în capilare și favorizând edemele.
Sedentarismul, statul îndelungat pe scaun (la birou sau în călătorii) și statul nemișcat în picioare afectează „pompa musculară” a gambelor, reducând fluxul de întoarcere spre inimă.
Pentru prevenire, sunt utile pauzele de mișcare la fiecare 45–60 de minute, ridicarea pe vârfuri de câteva ori pe zi, mersul pe jos, înotul și purtarea de ciorapi de compresie ușoară în caz de predispoziție la varice sau edeme.
Deshidratarea – paradoxul retenției de apă
În lipsa unei hidratări adecvate, corpul „păstrează” apa. Țintește minim 30–40 ml/kg/zi de apă și ajustează în funcție de temperatură și efort.
Deși pare contraintuitiv, consumul insuficient de apă determină organismul să „rețină” lichidele disponibile, pentru a preveni deshidratarea.
Această conservare apare prin mecanisme hormonale, inclusiv creșterea secreției de vasopresină (hormon antidiuretic), care reduce eliminarea apei prin rinichi.
În plus, deshidratarea crește concentrația de sodiu în sânge, ceea ce atrage apa din celule către spațiul extracelular, favorizând edemul.
Pentru echilibru, este recomandat să bei minimum 30–40 ml de apă/kg corp/zi (ex.: o persoană de 60 kg are nevoie de 1,8–2,4 litri/zi), ajustând aportul în funcție de temperatură, nivel de efort fizic și pierderile prin transpirație.
Este utilă și alternarea apei cu ceaiuri diuretice blânde vara, pentru a susține drenajul.
Dacă problemele de retenție de apă apar și atunci când nu este foarte cald afară, înseamnă că poate fi vorba de o problemă mai profundă:
Afecțiuni ale rinichilor
Rinichii sunt principalul filtru al organismului pentru apă și electroliți. Când funcția lor este afectată, lichidele și sodiul nu mai sunt eliminate eficient, ceea ce duce la acumularea lor în țesuturi.
Insuficiența renală cronică este cea mai severă cauză, dar edemele pot apărea și în afecțiuni inflamatorii ale rinichiului (glomerulonefrite), în nefropatia diabetică (complicație a diabetului zaharat), în urma unor infecții urinare recurente sau după afectări medicamentoase ale rinichilor.
În stadiile incipiente, retenția de apă poate fi discretă (umflarea gleznelor seara), dar pe măsură ce boala progresează, edemele devin difuze și pot include fața, mâinile și abdomenul.
Remediile naturale care sprijină sănătatea rinichilor pot fi de mare ajutor, însă de multe ori este nevoie de o abordare mai complexă.
Boli cardiovasculare
Inima acționează ca o pompă care propulsează sângele prin tot corpul. În insuficiența cardiacă, această pompă își pierde eficiența: sângele stagnează în vene, crește presiunea în capilare și lichidul se infiltrează în țesuturi.
Edemele cardiace apar mai ales la nivelul picioarelor, gleznelor și gambelor, și tind să se accentueze seara sau după stat prelungit în picioare. În forme severe, lichidul se poate acumula și în plămâni (edem pulmonar).
Alte probleme cardiovasculare precum hipertensiunea arterială și boala coronariană pot agrava retenția de apă prin afectarea fluxului sanguin și creșterea presiunii vasculare periferice.
Afecțiuni ale ficatului
Ficatul produce albumină, o proteină plasmatică esențială pentru menținerea presiunii oncotice (presiunea coloidosmotică sau presiunea care menține lichidul în vase). În ciroză sau alte boli hepatice avansate, producția de albumină scade, iar lichidul părăsește vasele și se acumulează în țesuturi sau în cavități (de exemplu, în abdomen – ascită).
Pe lângă deficitul de albumină, în bolile hepatice se modifică și circulația sângelui prin ficat, ceea ce contribuie la retenția de lichide în întregul corp. Umflarea picioarelor, a gleznelor și a abdomenului este un semn frecvent.
Tulburări hormonale și endocrine
Inflamația cronică
Inflamația, fie locală (o entorsă, o lovitură), fie sistemică (boli autoimune, artrite), crește permeabilitatea pereților vaselor de sânge. Astfel, plasma „iese” mai ușor din vase și se acumulează în spațiile intercelulare.
În inflamația cronică, edemul nu este doar apă, ci și un amestec bogat în proteine și celule imune, ceea ce poate face zona afectată mai caldă și mai sensibilă. Acest tip de edem apare adesea în bolile reumatice, lupus, artrită reumatoidă sau după traumatisme repetate.
Reacții alergice
În timpul unei reacții alergice, organismul eliberează histamină și alți mediatori inflamatori care dilată vasele de sânge și cresc permeabilitatea acestora.
În alergii ușoare, umflăturile pot fi localizate (de exemplu, în jurul ochilor după contact cu un alergen). În reacții alergice severe (anafilaxie), edemul poate fi extins și poate afecta gâtul și căile respiratorii, devenind o urgență medicală.
De asemenea, urticaria este o formă comună de edem alergic, cu umflături și mâncărime la nivelul pielii.
Efecte secundare ale medicamentelor
- Antidepresive (în special inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei – SSRI) pot afecta metabolismul sodiului și pot favoriza acumularea de apă în țesuturi.
- Blocante ale canalelor de calciu (utilizate în hipertensiune) relaxează pereții arterelor, dar pot crește presiunea în capilarele periferice, ducând la edemele picioarelor.
- Corticosteroizii cresc retenția de sodiu și apă prin mecanisme hormonale; efectul este mai evident în curele prelungite sau la doze mari.
- Anti-inflamatoarele nesteroidiene (AINS) pot afecta funcția renală, reducând eliminarea sodiului și apei.
- Contraceptivele hormonale modifică echilibrul estrogen/progesteron, ceea ce poate determina reținerea de apă, mai ales în primele luni de utilizare.
- Tiazolidindionele (medicamente pentru diabet) favorizează retenția de lichide prin efecte asupra rinichilor și permeabilității vasculare.
Deficit de proteine în alimentație
Proteinele, în special albumina, contribuie la menținerea presiunii oncotice – forța care „ține” lichidul în interiorul vaselor de sânge.
Când aportul proteic este insuficient sau organismul pierde proteine (prin boli renale, digestive, hepatice), nivelul de albumină scade, iar lichidul se deplasează din vase în spațiile intercelulare, determinând edeme.
Acest mecanism este des întâlnit în malnutriție, diete dezechilibrate, anorexie, boli digestive cronice cu malabsorbție și în stadiile avansate ale bolilor hepatice sau renale.
Imobilizarea prelungită
Activitatea musculară ajută la pomparea sângelui din membrele inferioare către inimă și la drenajul limfatic. În lipsa mișcării, aceste mecanisme se reduc, iar lichidul tinde să se acumuleze în extremități.
Situații frecvente: convalescența la pat după operații, statul prelungit în scaun cu rotile, recuperarea după fracturi sau intervenții ortopedice.
Chiar și în zboruri lungi, lipsa mișcării poate duce la edeme temporare la nivelul picioarelor.
Factori limfatici
Cum combatem retenția de apă vara? Soluții eficiente pe bază de plante
Diuretice naturale: plante care ajută la eliminarea apei
Ceaiuri și infuzii recomandate pentru reducerea retenției de apă
- Păpădie – diuretic și suport hepatic; 2–3 căni/zi.
- Coada‑calului – remineralizant; 1–2 căni/zi.
- Mesteacăn – drenaj limfatic; 1–2 căni/zi.
Suplimente pe bază de plante care sprijină detoxifierea
Pentru a sprijini detoxifierea naturală și a facilita eliminarea excesului de apă din organism, poți alege suplimente pe bază de plante cu acțiune depurativă și diuretică. Printre recomandările noastre se numără:
Polygemma 12 Rinichi – Detoxifiere conține extracte din muguri și plante care susțin funcția renală, stimulează filtrarea și ajută la eliminarea toxinelor.
Drenalight Detox este o soluție orală complexă, cu extracte vegetale ce favorizează drenajul limfatic, detoxifierea ficatului și reglarea tranzitului intestinal.
Renox Renal Detox are o formulă concentrată pentru susținerea rinichilor și eliminarea surplusului de lichide, fiind util în retenția de apă.
Pentru curățarea sistemului limfatic și reducerea edemelor, LymphDetox este o opțiune excelentă: fluidizează limfa, reduce inflamația ganglionilor și contribuie la eliminarea apei în exces din țesuturi.
Suplimente complementare pentru susținerea eliminării edemelor
- Armurariu – antioxidant puternic, protejează celulele hepatice de stresul oxidativ și stimulează regenerarea ficatului, îmbunătățind capacitatea acestuia de a elimina toxinele care pot contribui la retenția de lichide.
- Anghinare – susține producția și fluxul biliar, facilitând digestia grăsimilor și procesele de detoxifiere, ceea ce ajută la reducerea edemelor.
- Curcumină – antiinflamator natural care reduce inflamația vasculară și tisulară, îmbunătățind circulația și prevenind acumularea excesivă de lichide.
- Clorofilă lichidă – detoxifiant blând ce alcalinizează organismul, sprijină oxigenarea celulară și sănătatea digestivă, favorizând eliminarea deșeurilor metabolice.
- Probiotice – echilibrează microbiomul intestinal, ceea ce îmbunătățește absorbția nutrienților, reduce inflamația sistemică și sprijină procesele naturale de drenaj.
Aceste suplimente pot fi combinate cu plante diuretice și măsuri de stil de viață pentru a acționa sinergic în reducerea retenției de apă și a edemelor.
Tratament natural pentru retenția de apă: ce trebuie să știm
Personalizarea este cheia — un protocol eficient pentru cineva cu retenție de apă cauzată de căldură și stat prelungit în picioare va fi diferit de cel pentru o persoană cu insuficiență venoasă sau cu alimentație dezechilibrată.
- Diuretică blândă – pentru a stimula eliminarea lichidelor în exces fără dezechilibre electrolitice.
- Anti-inflamatorie – pentru a reduce inflamația vasculară și permeabilitatea capilară.
- Depurativă – pentru a susține ficatul, rinichii și circulația limfatică în procesul de eliminare a toxinelor.
Când să apelăm la tratamente pe bază de plante
Situațiile ideale pentru folosirea lor includ:
- Umflături ușoare la nivelul gleznelor și picioarelor după o zi de stat în picioare.
- Senzația de „picioare grele” și disconfort la temperaturi ridicate.
- Edeme asociate cu perioada premenstruală sau perimenopauza.
- Susținerea procesului de drenaj după cure de detoxifiere sau posturi alimentare.
Există însă semnale de alarmă care impun investigații medicale înainte de orice tratament:
- Edeme asimetrice (apărute doar la un membru inferior), mai ales dacă sunt dureroase — pot indica tromboză venoasă.
- Umflături care apar brusc și se asociază cu dificultăți respiratorii sau durere toracică — pot fi semn de insuficiență cardiacă sau embolie pulmonară.
- Edeme persistente, însoțite de oboseală severă, paloare, îngălbenirea pielii sau modificări ale diurezei — pot ascunde boli renale sau hepatice.
Combinarea remediilor naturale cu un stil de viață echilibrat
Chiar și cele mai eficiente plante diuretice își pot pierde din efect dacă nu sunt integrate într-un context de obiceiuri zilnice sănătoase.
În retenția de apă, stilul de viață acționează ca un multiplicator al efectelor suplimentelor și tratamentelor naturale.
- Hidratare adecvată – consumă zilnic aproximativ 30–40 ml de apă/kg corp, crescând aportul la 50 ml/kg în zilele foarte călduroase sau cu efort fizic intens. Apa plată, infuziile din plante cu efect blând diuretic și apa cu lămâie sunt opțiuni excelente. Hidratarea corectă previne „paradoxul” în care organismul reține apa din lipsa aportului suficient.
- Mișcare zilnică – activități precum mersul pe jos, înotul sau mersul pe bicicletă stimulează circulația venoasă și limfatică, reducând acumularea de lichide în membre. În timpul zilei, evită statul prelungit pe loc; chiar și câteva minute de ridicare pe vârfuri sau mers pe loc pot activa pompa musculară a gambelor.
- Alimentație echilibrată – redu sarea din dietă și evită alimentele ultraprocesate bogate în sodiu (chipsuri, mezeluri, fast-food). În schimb, crește consumul de alimente bogate în potasiu și magneziu (legume verzi, avocado, banane, cartofi copți, dovleac, semințe de dovleac), care ajută la menținerea unui echilibru electrolitic corect și la eliminarea apei în exces.
- Îngrijirea circulației – aplică dușuri alternante cald–rece pe picioare pentru a stimula tonusul vascular, odihnește-te zilnic cu picioarele ușor ridicate față de nivelul inimii pentru a facilita întoarcerea venoasă și, în caz de predispoziție la varice sau edeme, folosește ciorapi de compresie ușoară în timpul activităților solicitante sau al călătoriilor lungi.
Un stil de viață echilibrat nu doar completează acțiunea remediilor naturale, ci poate deveni un factor de prevenție pe termen lung împotriva retenției de apă, mai ales în perioadele cu risc crescut, cum este sezonul cald.
Întrebări frecvente legate de edeme
Răspunsuri scurte la cele mai comune întrebări despre retenția de apă vara, utile pentru orientare rapidă.
1) Câtă apă să beau pe zi?
În medie 30–40 ml/kg corp/zi, mai mult la caniculă sau efort. Ajustează în funcție de starea ta și recomandările medicului.
2) Plantele diuretice „spală” mineralele?
Folosite corect, pe durate scurte și cu hidratare adecvată, diureticele naturale au risc scăzut de dezechilibre minerale. Evită dozele mari fără indicație.
Ele acționează diferit de diureticele sintetice, care într-adevăr pot crea dezechilibre serioase în metabolismul mineralelor.
3) Ce legătură au varicele cu retenția de apă?
Insuficiența venoasă determină stază, crește presiunea capilară și favorizează edemele. Vara, acordă atenție circulației și evită statul prelungit pe loc.
4) Pot slăbi dacă am retenție de apă?
Da, dar diferențiază între pierderea de apă și reducerea țesutului adipos, sunt aspecte diferite. Concentrează‑te pe calitatea alimentației, aport proteic și mișcare.
Așadar combinația dintre hidratare corectă, dietă echilibrată, mișcare și plante cu efect diuretic blând oferă rezultate vizibile vara. Completează cu suport hepatic și măsuri pentru circulație. Monitorizează evoluția și adaptează protocolul în funcție de răspunsul tău.
Referințe:
– https://www.healthline.com/nutrition/6-ways-to-reduce-water-retention
– https://www.orlandohealth.com/content-hub/8-ways-to-get-rid-of-water-retention
– https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/weight-loss/expert-answers/water-retention/faq-20058063
– https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2772411522000301



