{"id":2063,"date":"2018-02-01T14:21:51","date_gmt":"2018-02-01T12:21:51","guid":{"rendered":"http:\/\/minuneanaturii.ro\/blog\/?p=2063"},"modified":"2024-07-12T16:37:33","modified_gmt":"2024-07-12T14:37:33","slug":"bunicii-si-strabunicii-nostri-erau-mai-sanatosi-afla-secretul-stramosesc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minuneanaturii.ro\/blog\/bunicii-si-strabunicii-nostri-erau-mai-sanatosi-afla-secretul-stramosesc","title":{"rendered":"Bunicii si strabunicii nostri erau mai sanatosi? Afla secretul stramosesc…"},"content":{"rendered":"

\u201eEu am o alimentatie traditionala!\u201d \u201eEu mananc ce mancau stramosii mei!\u201d Dar de ce ei erau mai sanatosi?<\/strong><\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Auzim frecvent aceasta replica:\u00a0\u201eeu mananc traditional\u201d<\/strong>! Cine spune asta doar \u201eARE doar IMPRESIA\u201d<\/strong> ca mananca traditional.<\/p>\n

Bunicii si strabunicii nostrii nu stiau<\/strong> ce inseamna \u201eE-uri alimentare\u201d, nu stiau ce inseamna rafinare, nu stiau ce inseamna pesticide, ierbicide, ingrasaminte artificiale, nu stiau ce e acela Supermarket si tot ceea ce consumau erau din productia proprie, muncita cu sudoarea fruntii lor!<\/strong><\/p>\n

Cu totii am auzit cel putin o data, ca pe vremuri, bunicii si strabunicii nostri erau mai sanatosi<\/strong> chiar daca nu aveau toate beneficiile societatii moderne. Pe vremea lor, in stilul lor de viata, nu intrau nici cuvinte precum stres, depresie, anxietate!<\/em><\/p>\n

Afla aici ce ii tinea energici si optimisti!<\/strong><\/p>\n

Bunica gatea altfel, traia altfel, facea lucrurile intr-un anumit ritm, fiecare lucru avea rostul si utilitatea lui, iar cu o viata simpla si modesta ea stia cum sa le faca pe toate mai simple si necazurile mai usor de trecut.<\/p>\n

Oare ce sa fi avut ei atunci si noi am pierdut?<\/em><\/strong><\/p>\n

Aveau si ei greutati, neajunsuri, nici pentru ei viata nu era usoara. Cu toate acestea, cu o vorba buna si o masa simpla dar deosebit de gustoasa, bunica stia sa tina casa in armonie<\/strong><\/a>!<\/p>\n

Imi aduc aminte ca la bunica, o masa consta uneori doar dintr-o ciorba de legume fiarta incet pe focul de lemne, alteori doar o mamaliga<\/strong><\/a> cu branza, rareori doua feluri de mancare si mult mai rar carne. Felul acesta de viata il ducea nu pentru ca nu avea, ci pentru ca stia ca mancarea multa si grea o incurca la treaba.<\/p>\n

Bunica nu a mancat niciodata mezeluri, nu a stiut cum e gustul de salam sau de Vegeta! Imi aduc aminte ca atunci cand i-am cumparat prima data Vegeta de la sarbi, mi-a spus ca asta e ceva ce sigur strica mancarea<\/strong>! Cata dreptate a avut! Bunica nu a suferit de boli grave<\/strong><\/a>, a fost o femeie slabuta, energica, nu statea locului o clipa si a murit de batranete la 94 de ani!<\/p>\n

Asa era pe vremuri… mancarea era mai sanatoasa, aerul mai curat, viata mai linistita!<\/p>\n

\n

Plecand de la gandul acesta, l-am intrebat pe Google, ce mancau romanii in urma cu 100 de ani?\u00a0<\/strong>Iata ce mi-a raspuns: „Intr-o lucrare tiparita \u00een 1895, intitulata \u201eIgiena teranului roman\u201d, autorul, dr. Gheorghe Crainiceanu, se apleca si asupra acestui aspect – \u201eAlimentatiunea in diferite regiuni ale terii si in diferite timpuri ale anului.\u201d<\/p>\n

Se manca mult mai multa mamaliga decat paine, poate pentru ca, asa cum se explica in carte, mamaliga este mai usor de facut decat painea. Painea de grau era o mancare mai „aleasa”, rezervata mai curand sarbatorilor<\/strong><\/a>. Faina alba de grau, atat de banala azi pentru noi, era pe atunci mult mai pretuita, caci din ea se faceau multe copturi rituale – cozonaci, colaci – cu semnificatie spirituala.<\/p>\n

Pe de alta parte, oamenii de la sate mancau multe lucruri pe care azi tot mai putini romani le mai mananca: stir, podbal, frunze de sfecla, hrisca<\/strong><\/a>, mei<\/strong><\/a>, bobi, ulei de canepa<\/strong><\/a>, jufa (julfa) – tot un produs obtinut din samanta de canepa; semana cu un fel de branza si era folosit ca umplutura de post la placinte si turte ori amestecat cu „tocmagi” (taitei).<\/p>\n

\"vatra<\/a><\/p>\n

Poate cel mai frapant aspect<\/em><\/strong> este consumul mic de produse de origine animala, si nu numai din motivul ca respectau zilele de post. Adesea, spun diversii informatori ai dr. Crainiceanu, taranii vindeau produsele de origine animala, precum pasarile de curte ori untul de vaca, pentru a avea cu ce sa cumpere lucruri pe care nu le puteau produce singuri in gospodarie, iar pentru propria lor hrana se multumeau mai curand cu produse vegetale, adaugand la nelipsita mamaliga de porumb fel de fel de fierturi de frunze si fructe, doar din cand in cand oua, peste sarat si rareori carne<\/strong><\/a>.<\/p>\n

Pe vremuri zaharul era scump si rar<\/strong>. Doar putine persoane isi permiteau sa cumpere zahar si atunci cand il cumparau il foloseau cu masura si cu zgarcenie. Cele mai multe preparate erau facute fara zahar:<\/p>\n